1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Again the word of the Lord came to me, saying,

2 F iul omului, arată Ierusalimului urîciunile lui!

“Son of man, cause Jerusalem to know her abominations,

3 Ş i spune -i:,, Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului:,, Prin obîrşia şi naşterea ta eşti din ţara Cananiţilor; tatăl tău era Amorit, şi mama ta Hetită.

and say, ‘Thus says the Lord God to Jerusalem: “Your birth and your nativity are from the land of Canaan; your father was an Amorite and your mother a Hittite.

4 L a naştere, în ziua cînd te-ai născut, buricul nu ţi s'a tăiat, n'ai fost scăldată în apă, ca să fii curăţită, nici n'ai fost frecată cu sare, şi nici n'ai fost înfăşată în scutece.

As for your nativity, on the day you were born your navel cord was not cut, nor were you washed in water to cleanse you; you were not rubbed with salt nor wrapped in swaddling cloths.

5 O chiul nimănui nu s'a îndurat de tine, ca să-ţi facă măcar unul din aceste lucruri, din milă pentru tine; ci ai fost aruncată pe cîmp, aşa de scîrbă le era de tine, în ziua naşterii tale.

No eye pitied you, to do any of these things for you, to have compassion on you; but you were thrown out into the open field, when you yourself were loathed on the day you were born.

6 A tunci Eu am trecut pe lîngă tine, te-am văzut tăvălită în sîngele tău, şi am zis:,, Trăieşte chiar şi în sîngele tău!`` Da, ţi-am zis:,, Trăieşte chiar şi în sîngele tău!``

“And when I passed by you and saw you struggling in your own blood, I said to you in your blood, ‘Live!’ Yes, I said to you in your blood, ‘Live!’

7 T e-am înmulţit cu zecile de mii,, ca iarba de pe cîmp. Şi ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseţă desăvîrşită; ţi s'au rotunjit ţîţele, ţi -a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot.

I made you thrive like a plant in the field; and you grew, matured, and became very beautiful. Your breasts were formed, your hair grew, but you were naked and bare.

8 C înd am trecut Eu pe lîngă tine, M'am uitat la tine, şi iată că îţi venise vremea, vremea dragostelor. Atunci am întins peste tine poala hainei Mele, ţi-am acoprit goliciunea, ţi-am jurat credinţă, am făcut legămînt cu tine, zice Domnul Dumnezeu, şi ai fost a Mea!

“When I passed by you again and looked upon you, indeed your time was the time of love; so I spread My wing over you and covered your nakedness. Yes, I swore an oath to you and entered into a covenant with you, and you became Mine,” says the Lord God.

9 T e-am scăldat în apă, te-am spălat de sîngele de pe tine, şi te-am uns cu untdelemn.

“Then I washed you in water; yes, I thoroughly washed off your blood, and I anointed you with oil.

10 Ţ i-am dat haine cusute cu fir, şi o încălţăminte de piele de viţel de mare, te-am încins cu in supţire, şi te-am îmbrăcat în mătasă.

I clothed you in embroidered cloth and gave you sandals of badger skin; I clothed you with fine linen and covered you with silk.

11 T e-am împodobit cu scule scumpe, ţi-am pus brăţări la mînă, şi o salbă la gît;

I adorned you with ornaments, put bracelets on your wrists, and a chain on your neck.

12 ţ i-am pus o verigă în nas, cercei în urechi, şi o cunună minunată pe cap.

And I put a jewel in your nose, earrings in your ears, and a beautiful crown on your head.

13 A stfel, ai fost împodobită cu aur şi cu argint, şi ai fost îmbrăcată cu in supţire, cu mătasă şi cusături cu fir. Ai mîncat floarea făinei, miere şi untdelemn. Erai de o frumuseţă desăvîrşită, ba ajunsesei chiar împărăteasă.

Thus you were adorned with gold and silver, and your clothing was of fine linen, silk, and embroidered cloth. You ate pastry of fine flour, honey, and oil. You were exceedingly beautiful, and succeeded to royalty.

14 Ţ i s'a dus vestea printre neamuri, pentru frumuseţa ta; căci era desăvîrşită de tot, datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu.``

Your fame went out among the nations because of your beauty, for it was perfect through My splendor which I had bestowed on you,” says the Lord God. Jerusalem’s Harlotry

15 D ar te-ai încrezut în frumuseţa ta, şi ai curvit, la adăpostul numelui tău celui mare; ţi-ai revărsat curviile înaintea tuturor trecătorilor, şi te-ai dat lor.

“But you trusted in your own beauty, played the harlot because of your fame, and poured out your harlotry on everyone passing by who would have it.

16 A i luat şi din hainele tale, ţi-ai făcut înălţimi pe cari le-ai împodobit cu toate colorile, şi ai curvit pe ele: aşa cum nu s'a întîmplat şi nici nu se va mai întîmpla vreodată.

You took some of your garments and adorned multicolored high places for yourself, and played the harlot on them. Such things should not happen, nor be.

17 Ţ i-ai luat pînă şi minunatele tale podoabe de aur şi de argint, pe cari ţi le dădusem, şi ţi-ai făcut nişte chipuri de bărbaţi, cu cari ai curvit.

You have also taken your beautiful jewelry from My gold and My silver, which I had given you, and made for yourself male images and played the harlot with them.

18 Ţ i-ai luat şi hainele cusute la gherghef, le-ai îmbrăcat cu ele şi ai adus acestor chipuri untdelemnul Meu şi tămîia Mea.

You took your embroidered garments and covered them, and you set My oil and My incense before them.

19 P înea pe care ţi -o dădusem, floarea făinii, untdelemnul şi mierea, cu care te hrăneam, le-ai adus înaintea lor, ca nişte tămîie cu un miros plăcut. Iată ce s'a întîmplat, zice Domnul Dumnezeu!``

Also My food which I gave you—the pastry of fine flour, oil, and honey which I fed you—you set it before them as sweet incense; and so it was,” says the Lord God.

20 A poi ţi-ai luat fiii şi fiicele, pe cari Mi -i născusei, şi i-ai jertfit lor, ca să le slujească de mîncare. Nu erau oare de ajuns curviile tale,

“Moreover you took your sons and your daughters, whom you bore to Me, and these you sacrificed to them to be devoured. Were your acts of harlotry a small matter,

21 d e Mi-ai mai junghiat fiii, şi i-ai dat, trecîndu -i prin foc în cinstea lor?

that you have slain My children and offered them up to them by causing them to pass through the fire?

22 Ş i în mijlocul tuturor urîciunilor şi curviilor tale, nu ţi-ai adus aminte de vremea tinereţei tale, cînd erai goală, goală de tot, şi te zbăteai în sîngele tău!

And in all your abominations and acts of harlotry you did not remember the days of your youth, when you were naked and bare, struggling in your blood.

23 D upă toate aceste răutăţi ale tale, -(vai, vai de tine! zice Domnul Dumnezeu), -

“Then it was so, after all your wickedness—‘Woe, woe to you!’ says the Lord God —

24 ţ i-ai zidit case de curvie, ţi-ai făcut înălţimi în toate pieţele.

that you also built for yourself a shrine, and made a high place for yourself in every street.

25 L a toate colţurile uliţelor ţi-ai făcut înălţimi, ţi-ai necinstit frumuseţea, ţi-ai desfăcut picioarele înaintea tuturor trecătorilor, ai făcut tot mai multe curvii.

You built your high places at the head of every road, and made your beauty to be abhorred. You offered yourself to everyone who passed by, and multiplied your acts of harlotry.

26 A i curvit cu Egiptenii, vecinii tăi, cu trupul plin de vlagă, şi ţi-ai înmulţit curviile, ca să Mă mînii.

You also committed harlotry with the Egyptians, your very fleshly neighbors, and increased your acts of harlotry to provoke Me to anger.

27 D ar iată că Mi-am întins mîna împotriva ta, am micşorat partea de întreţinere pe care ţi -o rînduisem, te-am lăsat în voia vrăjmaşelor tale, fiicele Filistenilor, cari au roşit de purtarea ta nelegiuită.

“Behold, therefore, I stretched out My hand against you, diminished your allotment, and gave you up to the will of those who hate you, the daughters of the Philistines, who were ashamed of your lewd behavior.

28 A poi ai curvit cu Asirienii, pentrucă erai fără saţ; ai curvit cu ei, şi tot nu te-ai săturat.

You also played the harlot with the Assyrians, because you were insatiable; indeed you played the harlot with them and still were not satisfied.

29 Ţ i-ai înmulţit curviile cu ţara Canaanului şi pînă în Haldea, dar nici acolo nu te-ai săturat.

Moreover you multiplied your acts of harlotry as far as the land of the trader, Chaldea; and even then you were not satisfied.

30 C e slăbiciune de inimă ai avut, zice Domnul, Dumnezeu, de ai făcut toate aceste lucruri, cari sînt fapta unei ibovnice dedate la curvie,

“How degenerate is your heart!” says the Lord God, “seeing you do all these things, the deeds of a brazen harlot. Jerusalem’s Adultery

31 z idindu-ţi case de curvie la toate colţurile uliţelor, şi făcîndu-ţi înălţimi în toate pieţele; n'ai fost nici măcar ca o curvă care-şi cere plata.

“You erected your shrine at the head of every road, and built your high place in every street. Yet you were not like a harlot, because you scorned payment.

32 A i fost femeia prea curvă, care primeşte pe străini în locul bărbatului ei!

You are an adulterous wife, who takes strangers instead of her husband.

33 T uturor curvelor li se plăteşte o plată; dar tu ai dat daruri tuturor ibovnicilor tăi, i-ai cîştigat prin daruri, ca să -i tragi la tine din toate părţile şi să curveşti cu ei.

Men make payment to all harlots, but you made your payments to all your lovers, and hired them to come to you from all around for your harlotry.

34 A i fost cu totul altfel decît celelalte curve, întrucît nimeni nu umbla după tine, ci tu plăteai celor ce veneau la tine, în loc ca tu să fii plătită de ei. De aceea ai fost cu totul altfel decît altele.``

You are the opposite of other women in your harlotry, because no one solicited you to be a harlot. In that you gave payment but no payment was given you, therefore you are the opposite.” Jerusalem’s Lovers Will Abuse Her

35 D e aceea, ascultă, curvo, Cuvîntul Domnului!

‘Now then, O harlot, hear the word of the Lord!

36 A şa vorbeşte Domnul Dumnezeu:,, Pentrucă ţi-ai risipit banii în felul acesta, şi ţi-ai descoperit goliciunea în curviile tale cu ibovnicii tăi şi cu toţi idolii tăi urîcioşi, şi din pricina sîngelui copiilor tăi, pe cari li i-ai dat,

Thus says the Lord God: “Because your filthiness was poured out and your nakedness uncovered in your harlotry with your lovers, and with all your abominable idols, and because of the blood of your children which you gave to them,

37 d e aceea, iată, voi strînge pe toţi ibovnicii cu cari te desmierdai, pe toţi aceia pe cari i-ai iubit şi pe toţi aceia pe cari i-ai urît, da, îi voi strînge împotriva ta din toate părţile, îţi voi desveli goliciunea înaintea lor, şi îţi vor vedea toată goliciunea.

surely, therefore, I will gather all your lovers with whom you took pleasure, all those you loved, and all those you hated; I will gather them from all around against you and will uncover your nakedness to them, that they may see all your nakedness.

38 T e voi judeca aşa cum se judecă femeile prea curve şi ucigătoare de copii, şi voi face din tine o jertfă sîngeroasă a urgiei şi geloziei.

And I will judge you as women who break wedlock or shed blood are judged; I will bring blood upon you in fury and jealousy.

39 T e voi da în mînile lor; îţi vor surpa casele de curvie, şi îţi vor nimici înălţimile; te vor desbrăca de hainele tale, îţi vor lua toată podoaba de pietre scumpe, şi te vor lăsa goală, goală de tot.

I will also give you into their hand, and they shall throw down your shrines and break down your high places. They shall also strip you of your clothes, take your beautiful jewelry, and leave you naked and bare.

40 V or aduce gloata împotriva ta, te vor ucide cu pietre şi te vor străpunge cu lovituri de sabie.

“They shall also bring up an assembly against you, and they shall stone you with stones and thrust you through with their swords.

41 Î ţi vor arde casele cu foc, şi se vor răzbuna pe tine, înaintea unei mulţimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia ta, şi nu vei mai da plată de curvă.

They shall burn your houses with fire, and execute judgments on you in the sight of many women; and I will make you cease playing the harlot, and you shall no longer hire lovers.

42 Î mi voi potoli mînia împotriva ta, şi nu voi mai fi gelos pe tine; Mă voi linişti, nu voi mai fi supărat.

So I will lay to rest My fury toward you, and My jealousy shall depart from you. I will be quiet, and be angry no more.

43 P entru că nu ţi-ai adus aminte de vremea tinereţei tale, ci M'ai aţîţat prin toate aceste lucruri, iată, voi face ca purtarea ta să cadă asupra capului tău, zice Domnul, Dumnezeu, ca să nu mai săvîrşeşti alte nelegiuiri cu toate urîciunile tale!``

Because you did not remember the days of your youth, but agitated Me with all these things, surely I will also recompense your deeds on your own head,” says the Lord God. “And you shall not commit lewdness in addition to all your abominations. More Wicked than Samaria and Sodom

44 I ată că toţi cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta:, Cum este mama aşa şi fata!`

“Indeed everyone who quotes proverbs will use this proverb against you: ‘Like mother, like daughter!’

45 T u eşti fata mamei tale, care s'a desgustat de bărbatul şi copiii ei. Tu eşti sora surorilor tale, cari s'au desgustat de bărbaţii şi copiii lor. Mama voastră era o Hetită şi tatăl vostru un Amorit.

You are your mother’s daughter, loathing husband and children; and you are the sister of your sisters, who loathed their husbands and children; your mother was a Hittite and your father an Amorite.

46 S ora ta cea mai mare, care locuieşte la miază-noapte de tine, este Samaria, ea şi fiicele ei; şi sora ta cea mai mică este Sodoma şi fiicele ei, şi locuieşte la miază-zi de tine.

“Your elder sister is Samaria, who dwells with her daughters to the north of you; and your younger sister, who dwells to the south of you, is Sodom and her daughters.

47 T u nu numai că ai umblat pe căile lor, şi ai săvîrşit aceleaşi urîciuni, ci, ca şi cum atît ar fi fost prea puţin, ai fost mai stricată decît ele în toate purtările tale.

You did not walk in their ways nor act according to their abominations; but, as if that were too little, you became more corrupt than they in all your ways.

48 P e viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu că sora ta Sodoma, şi fiicele ei n'au făcut ce aţi făcut voi, tu şi fiicele tale.

“ As I live,” says the Lord God, “neither your sister Sodom nor her daughters have done as you and your daughters have done.

49 I ată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngîmfată, trăia în belşug şi într'o linişte nepăsătoare, ea şi fiicele ei, şi nu sprijinea mîna celui nenorocit şi celui lipsit.

Look, this was the iniquity of your sister Sodom: She and her daughter had pride, fullness of food, and abundance of idleness; neither did she strengthen the hand of the poor and needy.

50 E le s'au semeţit, şi au făcut urîciuni blestemate înaintea Mea; de aceea le-am şi nimicit, cînd am văzut lucrul acesta.

And they were haughty and committed abomination before Me; therefore I took them away as I saw fit.

51 S amaria n'a făcut nici jumătate din păcatele tale; urîciunile tale au fost mai multe decît ale ei, aşa că ai uşurat vina surorilor tale prin toate urîciunile pe cari le-ai făcut acum.

“Samaria did not commit half of your sins; but you have multiplied your abominations more than they, and have justified your sisters by all the abominations which you have done.

52 T u, care uşurai vina surorilor tale, prin purtrea ta, sufere acum urmările răutăţii tale; prin păcatele tale, prin cari te-ai făcut mai urîcioasă decît ele, acum le faci mai uşoară vina decît a ta; deaceea acopere-te de ruşine, şi poartă-ţi ocara, fiindcă ai uşurat vina surorilor tale!

You who judged your sisters, bear your own shame also, because the sins which you committed were more abominable than theirs; they are more righteous than you. Yes, be disgraced also, and bear your own shame, because you justified your sisters.

53 V oi aduce înapoi pe prinşii lor de război, pe prinşii de război ai Sodomei şi ai fiicelor ei, pe prinşii de război ai Samariei şi ai fiicelor ei, şi pe prinşii tăi de război în mijlocul lor,

“When I bring back their captives, the captives of Sodom and her daughters, and the captives of Samaria and her daughters, then I will also bring back the captives of your captivity among them,

54 c a să-ţi suferi ocara, şi să roşeşti pentru tot ce ai făcut, slujindu-le ca o pricină de mîngîiere.

that you may bear your own shame and be disgraced by all that you did when you comforted them.

55 A stfel, surorile tale: Sodoma şi fiicele ei, se vor întoarce iarăş la starea lor de mai înainte, şi Samaria şi fiicele ei se vor întoarce iarăş la starea lor de mai înainte, şi tu şi fiicele tale vă veţi întoarce iarăş la starea voastră de mai înainte.

When your sisters, Sodom and her daughters, return to their former state, and Samaria and her daughters return to their former state, then you and your daughters will return to your former state.

56 N u vorbeai deloc despre sora ta Sodoma, în vremea mîndriei tale,

For your sister Sodom was not a byword in your mouth in the days of your pride,

57 m ai înainte de vădirea răutăţii tale, cînd ai primit batjocurile fiicelor Siriei, ale tuturor vecinilor tăi, şi ale fiicelor Filistenilor, cari te dispreţuiesc de jur împrejur!

before your wickedness was uncovered. It was like the time of the reproach of the daughters of Syria and all those around her, and of the daughters of the Philistines, who despise you everywhere.

58 T rebuie să-ţi porţi, în adevăr, nelegiuirile şi urîciunile, zice Domnul.``

You have paid for your lewdness and your abominations,” says the Lord.

59 C ăci aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:,,Îţi voi face întocamai cum ai făcut şi tu, care au nesocotit jurămîntul, rupînd legămîntul!

For thus says the Lord God: “I will deal with you as you have done, who despised the oath by breaking the covenant. An Everlasting Covenant

60 D ar Îmi voi aduce aminte de legămîntul Meu făcut cu tine în vremea tinereţii tale, şi voi face cu tine un legămînt vecinic.

“Nevertheless I will remember My covenant with you in the days of your youth, and I will establish an everlasting covenant with you.

61 A tunci îţi vei aduce aminte de purtarea ta, te vei ruşina, cînd vei primi la tine pe surorile tale, mai mari şi mai mici, pe cari ţi le voi dat ca fiice, dar nu pe temeiul legămîntului făcut cu tine.

Then you will remember your ways and be ashamed, when you receive your older and your younger sisters; for I will give them to you for daughters, but not because of My covenant with you.

62 V oi face legămîntul Meu cu tine, şi vei şti că Eu sînt Domnul,

And I will establish My covenant with you. Then you shall know that I am the Lord,

63 c a să-ţi aduci aminte de trecut şi să roşeşti, şi să nu mai deschizi gura de ruşine, cînd îţi voi ierta tot ce ai făcut, zice Domnul Dumnezeu.``

that you may remember and be ashamed, and never open your mouth anymore because of your shame, when I provide you an atonement for all you have done,” says the Lord God.’”