1 C uvîntul Domnului mi -a vorbit astfel:

Moreover the word of the Lord came to me, saying,

2 D u-te, şi strigă la urechile cetăţii Ierusalimului:, Aşa vorbeşte Domnul:, Mi-aduc aminte încă de dragostea pe care o aveai cînd erai tînără, de iubirea ta, cînd erai logodită, cînd Mă urmai în pustie, într'un pămînt nesămănat.

“Go and cry in the hearing of Jerusalem, saying, ‘Thus says the Lord: “I remember you, The kindness of your youth, The love of your betrothal, When you went after Me in the wilderness, In a land not sown.

3 A tunci Israel era închinat Domnului, era cele dintîi roade ale lui; toţi cei ce mîncau din ele se făceau vinovaţi şi venea nenorocirea peste ei, zice Domnul.``

Israel was holiness to the Lord, The firstfruits of His increase. All that devour him will offend; Disaster will come upon them,” says the Lord.’”

4 A scultaţi Cuvîntul Domnului, casa lui Iacov, şi voi, toate familiile casei lui Israel!

Hear the word of the Lord, O house of Jacob and all the families of the house of Israel.

5 A şa vorbeşte Domnul:, Ce nelegiuire au găsit părinţii voştri în Mine, de s'au depărtat de Mine, şi au mers după nimicuri şi au ajuns ei înşişi de nimic?

Thus says the Lord: “What injustice have your fathers found in Me, That they have gone far from Me, Have followed idols, And have become idolaters?

6 E i n'au întrebat:, Unde este Domnul, care ne -a scos din ţara Egiptului, care ne -a povăţuit prin pustie, printr'un pămînt uscat şi plin de gropi, printr'un pămînt unde domneşte seceta şi umbra morţii, printr'un pămînt pe unde nimeni nu trece şi unde nu locuieşte nici un om?`

Neither did they say, ‘Where is the Lord, Who brought us up out of the land of Egypt, Who led us through the wilderness, Through a land of deserts and pits, Through a land of drought and the shadow of death, Through a land that no one crossed And where no one dwelt?’

7 V 'am adus într'o ţară ca o livadă de pomi, ca să -i mîncaţi roadele şi bunătăţile; dar voi aţi venit, Mi-aţi spurcat ţara şi Mi-aţi prefăcut moştenirea într'o urîciune.

I brought you into a bountiful country, To eat its fruit and its goodness. But when you entered, you defiled My land And made My heritage an abomination.

8 P reoţii n'au întrebat:, Unde este Domnul?` Păzitorii Legii nu M'au cunoscut, păstorii sufleteşti Mi-au fost necredincioşi, proorocii au proorocit prin Baal, şi au alergat după cei ce nu sînt de niciun ajutor.`

The priests did not say, ‘Where is the Lord ?’ And those who handle the law did not know Me; The rulers also transgressed against Me; The prophets prophesied by Baal, And walked after things that do not profit.

9 D e aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, şi Mă voi certa cu copiii copiilor voştri.

“Therefore I will yet bring charges against you,” says the Lord, “And against your children’s children I will bring charges.

10 T receţi în ostroavele Chitim, şi priviţi! Trimeteţi la Chedar, uitaţi-vă bine, şi vedeţi dacă s'a întîmplat acolo aşa ceva:

For pass beyond the coasts of Cyprus and see, Send to Kedar and consider diligently, And see if there has been such a thing.

11 ş i -a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcarcă ei nu sînt dumnezei? Dar poporul Meu şi -a schimbat Slava, cu ceva care nu este de niciun ajutor!

Has a nation changed its gods, Which are not gods? But My people have changed their Glory For what does not profit.

12 M iraţi-vă de aşa ceva, ceruri, înfioraţi-vă de spaimă şi groază, zice Domnul.`

Be astonished, O heavens, at this, And be horribly afraid; Be very desolate,” says the Lord.

13 C ăci poporul Meu a săvîrşit un îndoit păcat: M'au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate, cari nu ţin apă.`

“For My people have committed two evils: They have forsaken Me, the fountain of living waters, And hewn themselves cisterns—broken cisterns that can hold no water.

14 E ste Israel un rob cumpărat, sau fiu de rob născut în casă?`, Atunci pentru ce a ajuns de pradă?`

“ Is Israel a servant? Is he a homeborn slave? Why is he plundered?

15 N işte pui de lei mugesc şi strigă împotriva lui, şi -i pustiesc ţara; cetăţile îi sînt arse şi fără locuitori.

The young lions roared at him, and growled; They made his land waste; His cities are burned, without inhabitant.

16 C hiar şi cei din Nof şi Tahpanes îţi vor zdrobi creştetul capului.

Also the people of Noph and Tahpanhes Have broken the crown of your head.

17 N u ţi-ai făcut tu singur lucrul acesta pentru că ai părăsit pe Domnul, Dumnezeul tău, cînd te îndrepta pe calea cea bună?

Have you not brought this on yourself, In that you have forsaken the Lord your God When He led you in the way?

18 Ş i acum, ce cauţi să te duci în Egipt, să bei apa Nilului? Ce cauţi să te duci în Asiria, să bei apa rîului?

And now why take the road to Egypt, To drink the waters of Sihor? Or why take the road to Assyria, To drink the waters of the River?

19 T u singur te pedepseşti cu răutatea ta şi tu singur te loveşti cu necredincioşia ta, şi vei şti şi vei vedea ce rău şi amar este să părăseşti pe Domnul, Dumnezeu tău, şi să n'ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.`

Your own wickedness will correct you, And your backslidings will rebuke you. Know therefore and see that it is an evil and bitter thing That you have forsaken the Lord your God, And the fear of Me is not in you,” Says the Lord God of hosts.

20 D e mult ţi-ai sfărîmat jugul, ţi-ai rupt legăturile, şi ai zis:, Nu mai vreau să slujesc ca un rob!` Căci pe orice deal înalt şi supt orice copac verde, te-ai întins ca o curvă.

“For of old I have broken your yoke and burst your bonds; And you said, ‘I will not transgress,’ When on every high hill and under every green tree You lay down, playing the harlot.

21 T e sădisem ca o vie minunată şi de cel mai bun soi: cum te-ai schimbat şi te-ai prefăcut într'o coardă de viţă sălbatică?

Yet I had planted you a noble vine, a seed of highest quality. How then have you turned before Me Into the degenerate plant of an alien vine?

22 C hiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămînea scrisă înaintea Mea, zice Domnul, Dumnezeu.`

For though you wash yourself with lye, and use much soap, Yet your iniquity is marked before Me,” says the Lord God.

23 C um poţi să zici:, Nu m'am spurcat, şi nu m'am dus după Baali?` Priveşte-ţi urma paşilor în vale, şi vezi ce ai făcut, dromaderă iute la mers şi care baţi drumurile şi le încrucişezi!

“How can you say, ‘I am not polluted, I have not gone after the Baals’? See your way in the valley; Know what you have done: You are a swift dromedary breaking loose in her ways,

24 M ăgăriţă sălbatică, deprinsă cu pustia, care gîfăie în aprinderea patimei ei, cine o va împiedeca să-şi facă pofta? Toţi cei ce o caută n'au nevoie să se ostenească: o găsesc în luna ei.

A wild donkey used to the wilderness, That sniffs at the wind in her desire; In her time of mating, who can turn her away? All those who seek her will not weary themselves; In her month they will find her.

25 N u te lăsa cu picioarele goale, nu-ţi usca gîtlejul de sete! Dar tu zici:, Degeaba, nu! Căci iubesc dumnezeii străini, şi vreau să merg după ei.`

Withhold your foot from being unshod, and your throat from thirst. But you said, ‘There is no hope. No! For I have loved aliens, and after them I will go.’

26 C um rămîne uluit un hoţ cînd este prins, aşa de uluiţi vor rămînea cei din casa lui Israel, ei, împăraţii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi proorocii lor.

“As the thief is ashamed when he is found out, So is the house of Israel ashamed; They and their kings and their princes, and their priests and their prophets,

27 E i zic lemnului:, Tu eşti tatăl meu!` Şi pietrei:, Tu mi-ai dat viaţa!` Căci ei Îmi întorc spatele şi nu se uită la Mine. Dar cînd sînt în nenorocire, zic:, Scoală-Te şi scapă-ne!`

Saying to a tree, ‘You are my father,’ And to a stone, ‘You gave birth to me.’ For they have turned their back to Me, and not their face. But in the time of their trouble They will say, ‘Arise and save us.’

28 U nde sînt dumnezeii tăi, pe cari ţi i-ai făcut? Să se scoale ei, dacă pot să te scape în vremea nenorocirii! Căci cîte cetăţi ai, atîţia dumnezei ai, Iuda!`

But where are your gods that you have made for yourselves? Let them arise, If they can save you in the time of your trouble; For according to the number of your cities Are your gods, O Judah.

29 P entruce vă certaţi cu Mine? Toţi Mi-aţi fost necredincioşi, zice Domnul.` -

“Why will you plead with Me? You all have transgressed against Me,” says the Lord.

30 D egeaba v'am lovit copiii; n'au luat seama la certare; sabia voastră a mîncat pe proorocii voştri, ca un leu nimicitor.

“In vain I have chastened your children; They received no correction. Your sword has devoured your prophets Like a destroying lion.

31 O , neam rău de oameni, uitaţi-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice:, Am fost Eu o pustie pentru Israel, sau o ţară plină de întunerec besnă? Pentruce zice atunci poporul Meu:, Sîntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?`

“O generation, see the word of the Lord! Have I been a wilderness to Israel, Or a land of darkness? Why do My people say, ‘We are lords; We will come no more to You’?

32 Î şi uită fata podoabele, sau mireasa brîul? Dar poporul Meu M'a uitat de zile fără număr.

Can a virgin forget her ornaments, Or a bride her attire? Yet My people have forgotten Me days without number.

33 C e bine ştii să-ţi întocmeşti căile cînd este vorba să cauţi ce iubeşti! Chiar şi la nelegiuire te deprinzi.

“Why do you beautify your way to seek love? Therefore you have also taught The wicked women your ways.

34 P înă şi pe poalele hainei tale se află sîngele sărmanilor nevinovaţi, pe cari nu i-ai prins făcînd nicio spargere.

Also on your skirts is found The blood of the lives of the poor innocents. I have not found it by secret search, But plainly on all these things.

35 Ş i cu toate acestea, tu zici:, Da, sînt nevinovat! Să se întoarcă acum mînia Lui dela mine!` Iată, Mă voi certa cu tine, pentrucă zici:, N'am păcătuit!`

Yet you say, ‘Because I am innocent, Surely His anger shall turn from me.’ Behold, I will plead My case against you, Because you say, ‘I have not sinned.’

36 P entruce atîta grabă ca să-ţi schimbi drumul? Din Egipt îţi va veni ruşinea, cum ţi -a venit şi din Asiria!

Why do you gad about so much to change your way? Also you shall be ashamed of Egypt as you were ashamed of Assyria.

37 T ot deacolo vei ieşi, cu mîinile pe cap; căci Domnul leapădă pe aceia în cari te încrezi, şi nu vei izbuti cu ei.``

Indeed you will go forth from him With your hands on your head; For the Lord has rejected your trusted allies, And you will not prosper by them.