1 S 'au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.

Then the whole multitude of them arose and led Him to Pilate.

2 Ş i au început să -L pîrască, şi să zică:,, Pe omul acesta l-am găsit aţîţînd neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, şi zicînd că el este Hristosul, Împăratul.``

And they began to accuse Him, saying, “We found this fellow perverting the nation, and forbidding to pay taxes to Caesar, saying that He Himself is Christ, a King.”

3 P ilat L -a întrebat:,, Eşti Tu Împăratul Iudeilor?``,, Da``, i -a răspuns Isus,,, sînt.``

Then Pilate asked Him, saying, “Are You the King of the Jews?” He answered him and said, “ It is as you say.”

4 P ilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor:,, Eu nu găsesc nicio vină în omul acesta.``

So Pilate said to the chief priests and the crowd, “I find no fault in this Man.”

5 D ar ei stăruiau şi mai mult, şi ziceau:,,Întărîtă norodul, şi învaţă pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, pînă aici.``

But they were the more fierce, saying, “He stirs up the people, teaching throughout all Judea, beginning from Galilee to this place.” Jesus Faces Herod

6 C înd a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.

When Pilate heard of Galilee, he asked if the Man were a Galilean.

7 Ş i cînd a aflat că este de supt stăpînirea lui Irod, L -a trimes la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.

And as soon as he knew that He belonged to Herod’s jurisdiction, he sent Him to Herod, who was also in Jerusalem at that time.

8 I rod, cînd a văzut pe Isus, s'a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să -L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să -L vadă făcînd vreo minune.

Now when Herod saw Jesus, he was exceedingly glad; for he had desired for a long time to see Him, because he had heard many things about Him, and he hoped to see some miracle done by Him.

9 I -a pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic.

Then he questioned Him with many words, but He answered him nothing.

10 P reoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo, şi -L pîrau cu înferbîntare.

And the chief priests and scribes stood and vehemently accused Him.

11 I rod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, dupăce şi -a bătut joc de El, şi L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat.

Then Herod, with his men of war, treated Him with contempt and mocked Him, arrayed Him in a gorgeous robe, and sent Him back to Pilate.

12 Î n ziua aceea, Irod şi Pilat s'au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.

That very day Pilate and Herod became friends with each other, for previously they had been at enmity with each other. Taking the Place of Barabbas

13 P ilat a strîns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod,

Then Pilate, when he had called together the chief priests, the rulers, and the people,

14 ş i le -a zis:,, Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţîţă norodul la răscoală. Şi iată că, dupăce l-am cercetat cu deamăruntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de niciunul din lucrurile de cari -l pîrîţi.

said to them, “You have brought this Man to me, as one who misleads the people. And indeed, having examined Him in your presence, I have found no fault in this Man concerning those things of which you accuse Him;

15 N ici Irod nu i -a găsit nici o vină, căci ni l -a trimes înapoi; şi iată că omul acesta n'a făcut nimic vrednic de moarte.

no, neither did Herod, for I sent you back to him; and indeed nothing deserving of death has been done by Him.

16 E u deci, după ce voi pune să -l bată, îi voi da drumul.``

I will therefore chastise Him and release Him ”

17 L a fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.

(for it was necessary for him to release one to them at the feast).

18 E i au strigat cu toţii într'un glas:,, La moarte cu omul acesta, şi slobozeşte-ne pe Baraba!``

And they all cried out at once, saying, “Away with this Man, and release to us Barabbas”—

19 B araba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.

who had been thrown into prison for a certain rebellion made in the city, and for murder.

20 P ilat le -a vorbit din nou, cu gînd să dea drumul lui Isus.

Pilate, therefore, wishing to release Jesus, again called out to them.

21 D ar ei au strigat:,, Răstigneşte -L, răstigneşte -L!``

But they shouted, saying, “Crucify Him, crucify Him!”

22 P ilat le -a zis pentru a treia oară:,, Dar ce rău a făcut? Eu n'am găsit nici o vină de moarte în El. Aşa că, dupăce voi pune să -L bată, Îi voi da drumul.``

Then he said to them the third time, “Why, what evil has He done? I have found no reason for death in Him. I will therefore chastise Him and let Him go.”

23 D ar ei strigau în gura mare, şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.

But they were insistent, demanding with loud voices that He be crucified. And the voices of these men and of the chief priests prevailed.

24 P ilat a hotărît să li se împlinească cererea.

So Pilate gave sentence that it should be as they requested.

25 L e -a slobozit pe celce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor, şi pe care -l cereau ei; iar pe Isus L -a dat în mînile lor, ca să-şi facă voia cu El.

And he released to them the one they requested, who for rebellion and murder had been thrown into prison; but he delivered Jesus to their will. The King on a Cross

26 P e cînd Îl duceau să -L răstignească, au pus mîna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea dela cîmp; şi i-au pus crucea în spinare, ca s'o ducă după Isus.

Now as they led Him away, they laid hold of a certain man, Simon a Cyrenian, who was coming from the country, and on him they laid the cross that he might bear it after Jesus.

27 Î n urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, cari se boceau, îşi băteau pieptul, şi se tînguiau după El.

And a great multitude of the people followed Him, and women who also mourned and lamented Him.

28 I sus S'a întors spre ele, şi a zis:,, Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeţi pe Mine; ci plîngeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri.

But Jesus, turning to them, said, “Daughters of Jerusalem, do not weep for Me, but weep for yourselves and for your children.

29 C ăci iată vor veni zile, cînd se va zice:, Ferice de cele sterpe, ferice de pîntecele cari n'au născut, şi de ţîţele cari n'au alăptat!`

For indeed the days are coming in which they will say, ‘Blessed are the barren, wombs that never bore, and breasts which never nursed!’

30 A tunci vor începe să zică munţilor:, Cădeţi peste noi!` Şi dealurilor:, Acoperiţi-ne!`

Then they will begin ‘to say to the mountains, “Fall on us!” and to the hills, “Cover us!”’

31 C ăci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?``

For if they do these things in the green wood, what will be done in the dry?”

32 Î mpreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, cari trebuiau omorîţi împreună cu Isus.

There were also two others, criminals, led with Him to be put to death.

33 C înd au ajuns la locul, numit,, Căpăţîna``, L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stînga.

And when they had come to the place called Calvary, there they crucified Him, and the criminals, one on the right hand and the other on the left.

34 I sus zicea:,, Tată, iartă -i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.

Then Jesus said, “Father, forgive them, for they do not know what they do.” And they divided His garments and cast lots.

35 N orodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau:,, Pe alţii i -a mîntuit; să Se mîntuiască pe Sine însuş, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu.``

And the people stood looking on. But even the rulers with them sneered, saying, “He saved others; let Him save Himself if He is the Christ, the chosen of God.”

36 O staşii de asemenea îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet,

The soldiers also mocked Him, coming and offering Him sour wine,

37 ş i -I ziceau:,, Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi!``

and saying, “If You are the King of the Jews, save Yourself.”

38 D easupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreeşti:,, Acesta este Împăratul Iudeilor.``

And an inscription also was written over Him in letters of Greek, Latin, and Hebrew: THIS IS THE KING OF THE JEWS.

39 U nul din tîlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea:,, Nu eşti Tu Hristosul? Mîntuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mîntuieşte-ne şi pe noi!``

Then one of the criminals who were hanged blasphemed Him, saying, “If You are the Christ, save Yourself and us.”

40 D ar celalt l -a înfruntat, şi i -a zis:,, Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti supt aceeaş osîndă?

But the other, answering, rebuked him, saying, “Do you not even fear God, seeing you are under the same condemnation?

41 P entru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n'a făcut nici un rău.``

And we indeed justly, for we receive the due reward of our deeds; but this Man has done nothing wrong.”

42 Ş i a zis lui Isus:,, Doamne, adu-Ţi aminte de mine, cînd vei veni în Împărăţia Ta!``

Then he said to Jesus, “Lord, remember me when You come into Your kingdom.”

43 I sus a răspuns:,, Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.``

And Jesus said to him, “Assuredly, I say to you, today you will be with Me in Paradise.” Jesus Dies on the Cross

44 E ra cam pe la ceasul al şaselea. Şi s'a făcut întunerec peste toată ţara, pînă la ceasul al nouălea.

Now it was about the sixth hour, and there was darkness over all the earth until the ninth hour.

45 S oarele s'a întunecat, şi perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt prin mijloc.

Then the sun was darkened, and the veil of the temple was torn in two.

46 I sus a strigat cu glas tare:,, Tată, în mînile Tale Îmi încredinţez duhul!`` Şi cînd a zis aceste vorbe Şi -a dat duhul.

And when Jesus had cried out with a loud voice, He said, “Father, ‘into Your hands I commit My spirit.’” Having said this, He breathed His last.

47 S utaşul, cînd a văzut ce se întîmplase, a slăvit pe Dumnezeu, şi a zis:,, Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!``

So when the centurion saw what had happened, he glorified God, saying, “Certainly this was a righteous Man!”

48 Ş i tot norodul, care venise la priveliştea aceea, cînd a văzut cele întîmplate, s'a întors, bătîndu-se în piept.

And the whole crowd who came together to that sight, seeing what had been done, beat their breasts and returned.

49 T oţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, cari -L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.

But all His acquaintances, and the women who followed Him from Galilee, stood at a distance, watching these things. Jesus Buried in Joseph’s Tomb

50 E ra un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,

Now behold, there was a man named Joseph, a council member, a good and just man.

51 c are nu luase parte la sfatul şi hotărîrea celorlalţi. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.

He had not consented to their decision and deed. He was from Arimathea, a city of the Jews, who himself was also waiting for the kingdom of God.

52 O mul acesta s'a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus.

This man went to Pilate and asked for the body of Jesus.

53 L -a dat jos de pe cruce, L -a înfăşurat într'o pînză de in, şi L -a pus într'un mormînt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.

Then he took it down, wrapped it in linen, and laid it in a tomb that was hewn out of the rock, where no one had ever lain before.

54 E ra ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.

That day was the Preparation, and the Sabbath drew near.

55 F emeile, cari veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormîntul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,

And the women who had come with Him from Galilee followed after, and they observed the tomb and how His body was laid.

56 s 'au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s'au odihnit, după Lege.

Then they returned and prepared spices and fragrant oils. And they rested on the Sabbath according to the commandment.