1 T rimeteţi miei cîrmuitorului ţării, trimeteţi -i din Sela, prin pustie, la muntele fiicei Sionului!

Send the lamb to the ruler of the land, From Sela to the wilderness, To the mount of the daughter of Zion.

2 C a o pasăre fugară, zgurnită din cuib, aşa vor fi fiicele Moabului, la trecerea Arnonului. -

For it shall be as a wandering bird thrown out of the nest; So shall be the daughters of Moab at the fords of the Arnon.

3 Ş i vor zice:,, Sfătuieşte, mijloceşte, acopere-ne ziua namiaza mare cu umbra ta, ca noaptea neagră, ascunde pe ceice sînt urmăriţi, nu da pe faţă pe cei fugiţi!

“Take counsel, execute judgment; Make your shadow like the night in the middle of the day; Hide the outcasts, Do not betray him who escapes.

4 L asă să locuiască pentru o vreme la tine cei goniţi din Moab, fii un loc de scăpare pentru ei împotriva pustiitorului! Căci apăsarea va înceta, pustiirea se va sfîrşi, celce calcă ţara în picioare va pieri.

Let My outcasts dwell with you, O Moab; Be a shelter to them from the face of the spoiler. For the extortioner is at an end, Devastation ceases, The oppressors are consumed out of the land.

5 Ş i atunci un scaun de domnie se va întări prin îndurare; şi se va vedea şezînd cu credincioşie, în casa lui David, un judecător, prieten al dreptului şi plin de rîvnă pentru dreptate. -

In mercy the throne will be established; And One will sit on it in truth, in the tabernacle of David, Judging and seeking justice and hastening righteousness.”

6 A uzim îngîmfarea mîndrului Moab, fudulia şi fala lui, trufia şi lăudăroşia lui.``

We have heard of the pride of Moab— He is very proud— Of his haughtiness and his pride and his wrath; But his lies shall not be so.

7 D eaceea geme Moabul pentru Moab, toţi gem; suspinaţi pe dărîmăturile Chir-Haresetului, adînc mîhniţi;

Therefore Moab shall wail for Moab; Everyone shall wail. For the foundations of Kir Hareseth you shall mourn; Surely they are stricken.

8 c ăci cîmpiile Hesbonului lîncezesc; stăpînii neamurilor au sfărîmat butucii viei din Sibma, cari se întindeau pînă la Iaezer, şi se încîlceau prin pustie: mlădiţele ei se întindeau şi treceau dincolo de mare.

For the fields of Heshbon languish, And the vine of Sibmah; The lords of the nations have broken down its choice plants, Which have reached to Jazer And wandered through the wilderness. Her branches are stretched out, They are gone over the sea.

9 D eaceea plîng pentru via din Sibma, ca pentru Iaezer; vă ud cu lacrămile mele, Hesbonule şi Eleale! Căci peste culesul roadelor voastre şi peste secerişul vostru a căzut un strigăt de război!

Therefore I will bewail the vine of Sibmah, With the weeping of Jazer; I will drench you with my tears, O Heshbon and Elealeh; For battle cries have fallen Over your summer fruits and your harvest.

10 S 'a dus bucuria şi veselia din cîmpii! Şi în vii, nu mai sînt cîntece, nu mai sînt veselii! Nimeni nu mai calcă vinul în teascuri. -,, Am făcut să înceteze strigătele de bucurie la cules.

Gladness is taken away, And joy from the plentiful field; In the vineyards there will be no singing, Nor will there be shouting; No treaders will tread out wine in the presses; I have made their shouting cease.

11 D eaceea îmi plînge sufletul pentru Moab ca o arfă şi inima pentru Chir-Hares;

Therefore my heart shall resound like a harp for Moab, And my inner being for Kir Heres.

12 ş i cînd se va arăta Moabul, obosindu-se pe înălţimi şi va intra în locaşul său cel sfînt să se roage, nu va putea să capete nimic!`` -

And it shall come to pass, When it is seen that Moab is weary on the high place, That he will come to his sanctuary to pray; But he will not prevail.

13 A cesta este cuvîntul, pe care l -a rostit Domnul de multă vreme asupra Moabului.

This is the word which the Lord has spoken concerning Moab since that time.

14 I ar acum Domnul vorbeşte, şi zice:,,În trei ani, ca anii unui simbriaş, slava Moabului va fi dispreţuită, împreună cu toată această mare mulţime; şi ce va rămînea, va fi puţin lucru, aproape nimic.``

But now the Lord has spoken, saying, “Within three years, as the years of a hired man, the glory of Moab will be despised with all that great multitude, and the remnant will be very small and feeble.”