1 A nd it came to pass, on one of those days, as he is teaching the people in the temple, and proclaiming good news, the chief priests and the scribes, with the elders, came upon,

Într'una din acele zile, cînd învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrînii,

2 a nd spake unto him, saying, `Tell us by what authority thou dost these things? or who is he that gave to thee this authority?'

şi I-au zis:,, Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi -a dat puterea aceasta?``

3 A nd he answering said unto them, `I will question you -- I also -- one thing, and tell me:

Drept răspuns, El le -a zis:,, Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

4 t he baptism of John, from heaven was it, or from men?'

Botezul lui Ioan venea din cer sau dela oameni?``

5 A nd they reasoned with themselves, saying -- `If we may say, From heaven, he will say, Wherefore, then, did ye not believe him?

Dar ei cugetau astfel între ei:,, Dacă răspundem:, Din cer`, va zice:, Atunci dece nu l-aţi crezut?`

6 a nd if we may say, From men, all the people will stone us, for they are having been persuaded John to be a prophet.'

Şi dacă răspundem:, Dela oameni`, tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc.``

7 A nd they answered, that they knew not whence,

Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

8 a nd Jesus said to them, `Neither do I say to you by what authority I do these things.'

Şi Isus le -a zis:,, Nici Eu n'am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri.``

9 A nd he began to speak unto the people this simile: `A certain man planted a vineyard, and gave it out to husbandmen, and went abroad for a long time,

Apoi a început să spună norodului pilda aceasta:,, Un om a sădit o vie, a arendat -o unor vieri şi a plecat într'o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

10 a nd at the season he sent unto the husbandmen a servant, that from the fruit of the vineyard they may give to him, but the husbandmen having beat him, did send away empty.

La vremea rodurilor, a trimes la vieri un rob, ca să -i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

11 ` And he added to send another servant, and they that one also having beaten and dishonoured, did send away empty;

A mai trimes un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimes înapoi cu mînile goale.

12 a nd he added to send a third, and this one also, having wounded, they did cast out.

A mai trimes un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

13 ` And the owner of the vineyard said, What shall I do? I will send my son -- the beloved, perhaps having seen this one, they will do reverence;

Stăpînul viei a zis:,, Ce să fac? Am să trimet pe fiul meu prea iubit; poate că îl vor primi cu cinste.``

14 a nd having seen him, the husbandmen reasoned among themselves, saying, This is the heir; come, we may kill him, that the inheritance may become ours;

Dar vierii, cînd l-au văzut, s'au sfătuit între ei, şi au zis:,, Iată moştenitorul; veniţi să -l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră.``

15 a nd having cast him outside of the vineyard, they killed; what, then, shall the owner of the vineyard do to them?

Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorît. Acum, ce le va face stăpînul viei?

16 H e will come, and destroy these husbandmen, and will give the vineyard to others.' And having heard, they said, `Let it not be!'

Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora.`` Cînd au auzit ei cuvintele acestea, au zis:,, Nicidecum!``

17 a nd he, having looked upon them, said, `What, then, is this that hath been written: A stone that the builders rejected -- this became head of a corner?

Dar Isus i -a privit drept în faţă, şi a zis:,, Ce însemnează cuvintele acestea, cari au fost scrise:, Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

18 e very one who hath fallen on that stone shall be broken, and on whom it may fall, it will crush him to pieces.'

Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?``

19 A nd the chief priests and the scribes sought to lay hands on him in that hour, and they feared the people, for they knew that against them he spake this simile.

Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

20 A nd, having watched, they sent forth liers in wait, feigning themselves to be righteous, that they might take hold of his word, to deliver him up to the rule and to the authority of the governor,

Au început să pîndească pe Isus; şi au trimes nişte iscoditori, cari se prefăceau că sînt neprihăniţi, ca să -L prindă cu vorba şi să -L dea pe mîna stăpînirii şi pe mîna puterii dregătorului.

21 a nd they questioned him, saying, `Teacher, we have known that thou dost say and teach rightly, and dost not accept a person, but in truth the way of God dost teach;

Iscoditorii aceştia L-au întrebat:,,Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci -i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

22 I s it lawful to us to give tribute to Caesar or not?'

Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?``

23 A nd he, having perceived their craftiness, said unto them, `Why me do ye tempt?

Isus le -a priceput viclenia, şi le -a răspuns:,, Pentru ce Mă ispitiţi?

24 s hew me a denary; of whom hath it an image and superscription?' and they answering said, `Of Caesar:'

Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sînt scrise pe el?``,, Ale Cezarului`` au răspuns ei.

25 a nd he said to them, `Give back, therefore, the things of Caesar to Caesar, and the things of God to God;'

Atunci El le -a zis:,, Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.``

26 a nd they were not able to take hold on his saying before the people, and having wondered at his answer, they were silent.

Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

27 A nd certain of the Sadducees, who are denying that there is a rising again, having come near, questioned him,

Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s'au apropiat şi au întrebat pe Isus:

28 s aying, `Teacher, Moses wrote to us, If any one's brother may die, having a wife, and he may die childless -- that his brother may take the wife, and may raise up seed to his brother.

iată ce ne -a scris Moise:, Dacă moare fratele cuiva, avînd nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său.`

29 ` There were, then, seven brothers, and the first having taken a wife, died childless,

Au fost dar şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit fără copii.

30 a nd the second took the wife, and he died childless,

Pe nevasta lui, a luat -o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

31 a nd the third took her, and in like manner also the seven -- they left not children, and they died;

A luat -o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

32 a nd last of all died also the woman:

La urma tuturor, a murit şi femeia.

33 i n the rising again, then, of which of them doth she become wife? -- for the seven had her as wife.'

Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut -o de nevastă.``

34 A nd Jesus answering said to them, `The sons of this age do marry and are given in marriage,

Isus le -a răspuns:,, Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

35 b ut those accounted worthy to obtain that age, and the rising again that is out of the dead, neither marry, nor are they given in marriage;

dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

36 f or neither are they able to die any more -- for they are like messengers -- and they are sons of God, being sons of the rising again.

Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

37 ` And that the dead are raised, even Moses shewed at the Bush, since he doth call the Lord, the God of Abraham, and the God of Isaac, and the God of Jacob;

Dar că morţii înviază, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre, Rug`, cînd numeşte pe Domnul:, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.`

38 a nd He is not a God of dead men, but of living, for all live to Him.'

Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sînt vii.``

39 A nd certain of the scribes answering said, `Teacher, thou didst say well;'

Unii din cărturari au luat cuvîntul, şi au zis:,,Învăţătorule, bine ai zis.``

40 a nd no more durst they question him anything.

Şi nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare.

41 A nd he said unto them, `How do they say the Christ to be son of David,

Isus le -a zis:,, Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

42 a nd David himself saith in the Book of Psalms, The Lord said to my lord, Sit thou on my right hand,

Căci însuş David zice în Cartea Psalmilor:, Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

43 t ill I shall make thine enemies thy footstool;

pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale.`

44 D avid, then, doth call him lord, and how is he his son?'

Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?``

45 A nd, all the people hearing, he said to his disciples,

Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

46 ` Take heed of the scribes, who are wishing to walk in long robes, and are loving salutations in the markets, and first seats in the synagogues, and first couches in the suppers,

Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintîi în sinagogi, şi după locurile dintîi la ospeţe;

47 w ho devour the houses of the widows, and for a pretence make long prayers, these shall receive more abundant judgment.'

şi casele văduvelor le mănîncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osîndă.``