1 N o te jactes del día de mañana porque no sabes lo que el día dará de sí.

Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

2 A lábete el extraño y no tu propia boca; el ajeno, y no los labios tuyos.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

3 P esada es la piedra y la arena pesa, pero más pesada que ambas es la ira del necio.

Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

4 C ruel es la ira e impetuoso el furor, pero ¿quién podrá sostenerse delante de la envidia?

Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

5 M ejor es reprensión manifiesta que amor oculto.

Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

6 L eales son las heridas que causa el que ama, pero falsos los besos del que aborrece.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

7 E l hombre saciado desprecia el panal de miel, pero al hambriento, aun lo amargo le resulta dulce.

Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

8 C ual ave errante lejos de su nido es el hombre errante lejos de su hogar.

Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

9 L os aceites y perfumes alegran el corazón, y el cordial consejo del amigo, al hombre.

Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

10 N o dejes a tu amigo ni al amigo de tu padre, ni vayas a la casa de tu hermano en el día de tu aflicción: mejor es un vecino cerca que un hermano lejos.

Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

11 S é sabio, hijo mío, y alegra mi corazón; así podré responder al que me agravie.

Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

12 E l prudente ve el mal y se esconde, pero los incautos pasan y se llevan el daño.

Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

13 Q uítale su ropa al que salió fiador por el extraño y al que fía a la mujer ajena tómale prenda.

Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

14 A quien de madrugada bendice en alta voz a su amigo, por maldición se le contará.

Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

15 G otera continua en tiempo de lluvia y mujer pendenciera, son semejantes:

O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

16 p retender contenerla es como querer refrenar el viento o retener el aceite en la mano derecha.

Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

17 E l hierro con hierro se afila, y el hombre con el rostro de su amigo.

După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

18 Q uien cuida la higuera comerá su fruto, y el que mira por los intereses de su señor recibirá honores.

Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

19 C omo el rostro en el agua es reflejo del rostro, así el hombre se refleja en el corazón del hombre.

Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

20 C omo el seol y el Abadón nunca se sacian, así los ojos del hombre nunca están satisfechos.

După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

21 E n el crisol se prueba la plata, en el horno el oro, y al hombre la boca del que le alaba.

Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

22 A unque majes al necio en un mortero, entre granos de trigo majados con el pisón, no se apartará de él su necedad.

Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

23 S é diligente en conocer el estado de tus ovejas y mira con cuidado por tus rebaños,

Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

24 p orque las riquezas no duran para siempre, ni una corona es para generaciones perpetuas.

Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

25 S aldrá la grama, brotará la hierba y será segada la hierba de los montes;

Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

26 t endrás corderos para vestirte, cabritos para el precio del campo

Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

27 y abundancia de leche de las cabras para tu mantenimiento, para mantenimiento de tu casa y para sustento de tus criadas.

laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.