1 Б лагослови, душе моя, Господа! Господи, Боже мій, Ти вельми великий, зодягнувся Ти в велич та в славу!

Binecuvîntează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

2 З одягає Він світло, як шати, небеса простягає, немов би завісу.

Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.

3 В ін ставить на водах палати Свої, хмари кладе за Свої колесниці, ходить на крилах вітрових!

Cu apele Îţi întocmeşti vîrful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul, şi umbli pe aripile vîntului.

4 В ін чинить вітри за Своїх посланців, палючий огонь за Своїх слуг.

Din vînturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori.

5 З емлю Ти вґрунтував на основах її, щоб на вічні віки вона не захиталась,

Tu ai aşezat pămîntul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina.

6 б езоднею вкрив Ти її, немов шатою. Стала вода над горами,

Tu îl acoperisei cu adîncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,

7 в ід погрози Твоєї вона втекла, від гуркоту грому Твого побігла вона,

dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat -o la fugă,

8 в иходить на гори та сходить в долини, на місце, що Ти встановив був для неї.

suindu-se pe munţi şi pogorîndu-se în văi, pînă la locul, pe care li -l hotărîsei Tu.

9 Т и границю поклав, щоб її вона не перейшла, щоб вона не вернулася землю покрити.

Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s'o treacă, pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul.

10 В ін джерела пускає в потоки, що пливуть між горами,

Tu faci să ţîşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi.

11 н апувають вони всю пільну звірину, ними дикі осли гасять спрагу свою.

Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.

12 П таство небесне над ними живе, видає воно голос з-посеред галузок.

Păsările cerului locuiesc pe marginile lor, şi fac să le răsune glasul printre ramuri.

13 В ін напоює гори з палаців Своїх, із плоду чинів Твоїх земля сититься.

Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pămîntul de rodul lucrărilor Tale.

14 Т раву для худоби вирощує, та зеленину для праці людині, щоб хліб добувати з землі,

Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pămîntul să dea hrană:

15 і вино, що серце людині воно звеселяє, щоб більш від оливи блищало обличчя, і хліб, що серце людині зміцняє.

vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care -i înfrumuseţează faţa, şi pîne, care -i întăreşte inima.

16 Н асичуються Господні дерева, ті кедри ливанські, що Ти насадив,

Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe cari i -a sădit El.

17 щ о там кубляться птахи, бузько, кипариси мешкання його.

În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostîrcul îşi are locuinţa în chiparoşi;

18 Г ори високі для диких козиць, скелі сховище скельним звіринам.

munţii cei înalţi sînt pentru ţapii sălbatici, iar stîncile sînt adăpost pentru iepuri.

19 і місяця Він учинив для означення часу, сонце знає свій захід.

El a făcut luna ca să arate vremile; soarele ştie cînd trebuie să apună.

20 Т емноту Ти наводиш і ніч настає, в ній порушується вся звірина лісна,

Tu aduci întunerecul, şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare;

21 р ичать левчуки за здобичею та шукають від Бога своєї поживи.

puii de lei mugesc după pradă, şi îşi cer hrana dela Dumnezeu.

22 С онце ж засвітить вони повтікають, та й кладуться по норах своїх.

Cînd răsare soarele, ele fug înapoi, şi se culcă în vizuinile lor.

23 Л юдина виходить на працю свою, й на роботу свою аж до вечора.

Dar omul iese la lucrul său, şi la munca lui, pînă seara.

24 Я кі то численні діла Твої, Господи, Ти мудро вчинив їх усіх, Твого творива повна земля!

Cît de multe sînt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pămîntul este plin de făpturile Tale.

25 О сь море велике й розлогошироке, там повзюче, й числа їм немає, звірина мала та велика!

Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

26 Х одять там кораблі, там той левіятан, якого створив Ти, щоб бавитися йому в морі.

Acolo în ea, umblă corăbiile, şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

27 В они всі чекають Тебе, щоб Ти часу свого поживу їм дав.

Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.

28 Д аєш їм збирають вони, руку Свою розкриваєш добром насичаються.

Le -o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mîna, ele se satură de bunătăţile Tale.

29 Х оваєш обличчя Своє то вони перелякані, забираєш їм духа вмирають вони, та й вертаються до свого пороху.

Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor, şi se întorc în ţărîna lor.

30 П осилаєш Ти духа Свого вони творяться, і Ти відновляєш обличчя землі.

Îţi trimeţi Tu suflarea: ele sînt zidite, şi înoieşti astfel faţa pămîntului.

31 Н ехай буде слава Господня навіки, хай ділами Своїми радіє Господь!

În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!

32 В ін погляне на землю й вона затремтить, доторкнеться до гір і димують вони!

El priveşte pămîntul, şi pămîntul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.

33 Я буду співати Господеві в своєму житті, буду грати для Бога мого, аж поки живу!

Voi cînta Domnului cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

34 Б уде приємна Йому моя мова, я Господом буду радіти!

Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.

35 Н ехай згинуть грішні з землі, а безбожні немає вже їх! Благослови, душе моя, Господа! Алілуя!

Să piară păcătoşii de pe pămînt, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvintează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!