1 B less Yahweh, my soul. Yahweh, my God, you are very great. You are clothed with honor and majesty.

Binecuvîntează, suflete, pe Domnul! Doamne, Dumnezeule, Tu eşti nemărginit de mare! Tu eşti îmbrăcat cu strălucire şi măreţie!

2 H e covers himself with light as with a garment. He stretches out the heavens like a curtain.

Te înveleşti cu lumina ca şi cu o manta; întinzi cerurile ca un cort.

3 H e lays the beams of his rooms in the waters. He makes the clouds his chariot. He walks on the wings of the wind.

Cu apele Îţi întocmeşti vîrful locuinţei Tale; din nori Îţi faci carul, şi umbli pe aripile vîntului.

4 H e makes his messengers winds; his servants flames of fire.

Din vînturi Îţi faci soli, şi din flăcări de foc, slujitori.

5 H e laid the foundations of the earth, that it should not be moved forever.

Tu ai aşezat pămîntul pe temeliile lui, şi niciodată nu se va clătina.

6 Y ou covered it with the deep as with a cloak. The waters stood above the mountains.

Tu îl acoperisei cu adîncul cum l-ai acoperi cu o haină; apele stăteau pe munţi,

7 A t your rebuke they fled. At the voice of your thunder they hurried away.

dar, la ameninţarea Ta, au fugit, la glasul tunetului Tău au luat -o la fugă,

8 T he mountains rose, the valleys sank down, to the place which you had assigned to them.

suindu-se pe munţi şi pogorîndu-se în văi, pînă la locul, pe care li -l hotărîsei Tu.

9 Y ou have set a boundary that they may not pass over; that they don’t turn again to cover the earth.

Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s'o treacă, pentruca să nu se mai întoarcă să acopere pămîntul.

10 H e sends springs into the valleys. They run among the mountains.

Tu faci să ţîşnească izvoarele în văi, şi ele curg printre munţi.

11 T hey give drink to every animal of the field. The wild donkeys quench their thirst.

Tu adăpi la ele toate fiarele cîmpului; în ele îşi potolesc setea măgarii sălbatici.

12 T he birds of the sky nest by them. They sing among the branches.

Păsările cerului locuiesc pe marginile lor, şi fac să le răsune glasul printre ramuri.

13 H e waters the mountains from his rooms. The earth is filled with the fruit of your works.

Din locaşul Tău cel înalt Tu uzi munţii; şi se satură pămîntul de rodul lucrărilor Tale.

14 H e causes the grass to grow for the livestock, and plants for man to cultivate, that he may produce food out of the earth:

Tu faci să crească iarba pentru vite, şi verdeţuri pentru nevoile omului, ca pămîntul să dea hrană:

15 w ine that makes glad the heart of man, oil to make his face to shine, and bread that strengthens man’s heart.

vin, care înveseleşte inima omului, untdelemn, care -i înfrumuseţează faţa, şi pîne, care -i întăreşte inima.

16 Y ahweh’s trees are well watered, the cedars of Lebanon, which he has planted;

Se udă copacii Domnului, cedrii din Liban, pe cari i -a sădit El.

17 w here the birds make their nests. The stork makes its home in the cypress trees.

În ei îşi fac păsările cuiburi; iar cocostîrcul îşi are locuinţa în chiparoşi;

18 T he high mountains are for the wild goats. The rocks are a refuge for the rock badgers.

munţii cei înalţi sînt pentru ţapii sălbatici, iar stîncile sînt adăpost pentru iepuri.

19 H e appointed the moon for seasons. The sun knows when to set.

El a făcut luna ca să arate vremile; soarele ştie cînd trebuie să apună.

20 Y ou make darkness, and it is night, in which all the animals of the forest prowl.

Tu aduci întunerecul, şi se face noapte: atunci toate fiarele pădurilor se pun în mişcare;

21 T he young lions roar after their prey, and seek their food from God.

puii de lei mugesc după pradă, şi îşi cer hrana dela Dumnezeu.

22 T he sun rises, and they steal away, and lay down in their dens.

Cînd răsare soarele, ele fug înapoi, şi se culcă în vizuinile lor.

23 M an goes out to his work, to his labor until the evening.

Dar omul iese la lucrul său, şi la munca lui, pînă seara.

24 Y ahweh, how many are your works! In wisdom have you made them all. The earth is full of your riches.

Cît de multe sînt lucrările Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai făcut cu înţelepciune, şi pămîntul este plin de făpturile Tale.

25 T here is the sea, great and wide, in which are innumerable living things, both small and large animals.

Iată marea cea întinsă şi mare: în ea se mişcă nenumărate vieţuitoare mici şi mari.

26 T here the ships go, and leviathan, whom you formed to play there.

Acolo în ea, umblă corăbiile, şi în ea este leviatanul acela pe care l-ai făcut să se joace în valurile ei.

27 T hese all wait for you, that you may give them their food in due season.

Toate aceste vieţuitoare Te aşteaptă, ca să le dai hrana la vreme.

28 Y ou give to them; they gather. You open your hand; they are satisfied with good.

Le -o dai Tu, ele o primesc; Îţi deschizi Tu mîna, ele se satură de bunătăţile Tale.

29 Y ou hide your face: they are troubled; you take away their breath: they die, and return to the dust.

Îţi ascunzi Tu Faţa, ele tremură; le iei Tu suflarea: ele mor, şi se întorc în ţărîna lor.

30 Y ou send out your Spirit and they are created. You renew the face of the ground.

Îţi trimeţi Tu suflarea: ele sînt zidite, şi înoieşti astfel faţa pămîntului.

31 L et Yahweh’s glory endure forever. Let Yahweh rejoice in his works.

În veci să ţină slava Domnului! Să Se bucure Domnul de lucrările Lui!

32 H e looks at the earth, and it trembles. He touches the mountains, and they smoke.

El priveşte pămîntul, şi pămîntul se cutremură; atinge munţii, şi ei fumegă.

33 I will sing to Yahweh as long as I live. I will sing praise to my God while I have any being.

Voi cînta Domnului cît voi trăi, voi lăuda pe Dumnezeul meu cît voi fi.

34 L et your meditation be sweet to him. I will rejoice in Yahweh.

Fie plăcute Lui cuvintele mele! Mă bucur de Domnul.

35 L et sinners be consumed out of the earth. Let the wicked be no more. Bless Yahweh, my soul. Praise Yah!

Să piară păcătoşii de pe pămînt, şi cei răi să nu mai fie! Binecuvintează, suflete, pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!