1 N ow these are the nations which Yahweh left, to test Israel by them, even as many as had not known all the wars of Canaan;

Iată neamurile pe cari le -a lăsat Domnul ca să încerce pe Israel prin ele, pe toţi cei ce nu cunoscuseră toate războaiele Canaanului.

2 o nly that the generations of the children of Israel might know, to teach them war, at least those who knew nothing of it before:

El voia numai ca vîrstele de oameni ale copiilor lui Israel să cunoască şi să înveţe războiul, şi anume cei ce nu -l cunoscuseră mai înainte.

3 t he five lords of the Philistines, all the Canaanites, the Sidonians, and the Hivites who lived on Mount Lebanon, from Mount Baal Hermon to the entrance of Hamath.

Neamurile acestea erau cei cinci domnitori ai Filistenilor, toţi Cananiţii, Sidoniţii, şi Heviţii cari locuiau în muntele Liban, dela muntele Baal-Hermon pînă la intrarea Hamatului.

4 T hey were left to test Israel by them, to know whether they would listen to Yahweh’s commandments, which he commanded their fathers by Moses.

Neamurile acestea au slujit ca să pună pe Israel la încercare, pentruca Domnul să vadă dacă vor asculta de poruncile pe cari le dăduse părinţilor lor prin Moise.

5 T he children of Israel lived among the Canaanites, the Hittites, the Amorites, the Perizzites, the Hivites, and the Jebusites.

Şi copiii lui Israel au locuit în mijlocul Cananiţilor, Hetiţilor, Amoriţilor, Fereziţilor, Heviţilor şi Iebusiţilor;

6 T hey took their daughters to be their wives, and gave their own daughters to their sons and served their gods.

au luat de neveste pe fetele lor, şi au dat de neveste fiilor lor pe fetele lor, şi au slujit dumnezeilor lor.

7 T he children of Israel did that which was evil in Yahweh’s sight, and forgot Yahweh their God, and served the Baals and the Asheroth.

Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, au uitat pe Domnul, şi au slujit Baalilor şi idolilor.

8 T herefore Yahweh’s anger burned against Israel, and he sold them into the hand of Cushan Rishathaim king of Mesopotamia; and the children of Israel served Cushan Rishathaim eight years.

Domnul S'a aprins de mînie împotriva lui Israel, şi i -a vîndut în mînile lui Cuşan-Rişeataim, împăratul Mesopotamiei. Şi copiii lui Israel au fost supuşi opt ani lui Cuşan-Rişeataim.

9 W hen the children of Israel cried to Yahweh, Yahweh raised up a savior to the children of Israel, who saved them, even Othniel the son of Kenaz, Caleb’s younger brother.

Copiii lui Israel au strigat către Domnul, şi Domnul le -a ridicat un izbăvitor, care i -a izbăvit: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb.

10 T he Yahweh’s Spirit came on him, and he judged Israel; and he went out to war, and Yahweh delivered Cushan Rishathaim king of Mesopotamia into his hand. His hand prevailed against Cushan Rishathaim.

Duhul Domnului a fost peste el. El a ajuns judecător în Israel, şi a pornit la război. Domnul a dat în mînile lui pe Cuşan-Rişeataim, împăratul Mesopotamiei, şi mîna Lui a fost puternică împotriva lui Cuşan-Rişeataim.

11 T he land had rest forty years, then Othniel the son of Kenaz died.

Ţara a avut odihnă patruzeci de ani. Şi Otniel, fiul lui Chenaz, a murit.

12 T he children of Israel again did that which was evil in Yahweh’s sight, and Yahweh strengthened Eglon the king of Moab against Israel, because they had done that which was evil in Yahweh’s sight.

Copiii lui Israel au făcut iarăş ce nu plăcea Domnului; şi Domnul a întărit pe Eglon, împăratul Moabului, împotriva lui Israel, pentrucă făcuseră ce nu plăcea Domnului.

13 H e gathered the children of Ammon and Amalek to himself; and he went and struck Israel, and they possessed the city of palm trees.

Eglon a strîns la el pe fiii lui Amon şi pe Amaleciţi, şi a pornit. A bătut pe Israel, şi a luat cetatea Finicilor.

14 T he children of Israel served Eglon the king of Moab eighteen years.

Şi copiii lui Israel au fost supuşi optsprezece ani lui Eglon, împăratul Moabului.

15 B ut when the children of Israel cried to Yahweh, Yahweh raised up a savior for them, Ehud the son of Gera, the Benjamite, a left-handed man. The children of Israel sent tribute by him to Eglon the king of Moab.

Copiii lui Israel au strigat către Domnul, şi Domnul le -a ridicat un izbăvitor, pe Ehud, fiul lui Ghera, Beniamitul, care nu se slujea de mîna dreaptă. Copiii lui Israel au trimes prin el un dar lui Eglon, împăratul Moabului.

16 E hud made himself a sword which had two edges, a cubit in length; and he wore it under his clothing on his right thigh.

Ehud şi -a făcut o sabie cu două tăişuri, lungă de un cot, şi a încins -o pe subt haine, în partea dreaptă.

17 H e offered the tribute to Eglon king of Moab. Now Eglon was a very fat man.

A dat darul lui Eglon, împăratul Moabului: Eglon era un om foarte gras.

18 W hen he had finished offering the tribute, he sent away the people who carried the tribute.

Cînd a isprăvit de dat darul, a dat drumul oamenilor cari -l aduseseră.

19 B ut he himself turned back from the stone idols that were by Gilgal, and said, “I have a secret message for you, O king.” The king said, “Keep silence!” All who stood by him left him.

El însuş s'a întors dela petrăriile de lîngă Ghilgal, şi a zis:,,Împărate, am să-ţi spun ceva în taină.`` Împăratul a zis:,, Tăcere!`` Şi toţi cei ce erau lîngă el au ieşit afară.

20 E hud came to him; and he was sitting by himself alone in the cool upper room. Ehud said, “I have a message from God to you.” He arose out of his seat.

Ehud a început vorba cu el pe cînd stătea singur în odaia lui de vară, şi a zis:,, Am un cuvînt din partea lui Dumnezeu pentru tine.`` Eglon s'a sculat de pe scaun.

21 E hud put out his left hand, and took the sword from his right thigh, and thrust it into his body:

Atunci Ehud a întins mîna stîngă, a scos sabia din partea dreaptă, şi i -a împlîntat -o în pîntece.

22 a nd the handle also went in after the blade; and the fat closed on the blade, for he didn’t draw the sword out of his body; and it came out behind.

Chiar şi mînerul a intrat după fer, şi grăsimea s'a strîns în jurul ferului; căci n'a putut scoate sabia din pîntece, ci a lăsat -o în trup aşa cum o înfipsese.

23 T hen Ehud went out onto the porch, and shut the doors of the upper room on him, and locked them.

Ehud a ieşit prin tindă, a închis uşile dela odaia de sus după el, şi a tras zăvorul.

24 A fter he had gone, his servants came and saw that the doors of the upper room were locked. They said, “Surely he is covering his feet in the upper room.”

Dupăce a ieşit el, au venit slujitorii împăratului şi s'au uitat; şi iată că uşile odăii de sus erau închise cu zăvorul. Ei au zis:,, Fără îndoială, îşi acopere picioarele în odaia de vară.``

25 T hey waited until they were ashamed; and behold, he didn’t open the doors of the upper room. Therefore they took the key and opened them, and behold, their lord had fallen down dead on the floor.

Au aşteptat multă vreme; şi fiindcă el nu deschidea uşile odăii de sus, au luat cheia şi au descuiat; şi iată că stăpînul lor era mort, întins pe pămînt.

26 E hud escaped while they waited, passed beyond the stone idols, and escaped to Seirah.

Pînă să se dumirească ei, Ehud a luat -o la fugă, a trecut de pietrării, şi a scăpat în Seira.

27 W hen he had come, he blew a trumpet in the hill country of Ephraim; and the children of Israel went down with him from the hill country, and he led them.

Cum a ajuns, a sunat din trîmbiţă în muntele lui Efraim. Copiii lui Israel s'au pogorît cu el din munte, şi el s'a pus în fruntea lor.

28 H e said to them, “Follow me; for Yahweh has delivered your enemies the Moabites into your hand.” They followed him, and took the fords of the Jordan against the Moabites, and didn’t allow any man to pass over.

El le -a zis:,, Veniţi după mine, căci Domnul a dat în mînile voastre pe vrăjmaşii voştri Moabiţi.`` Ei s'au pogorît după el, au pus stăpînire pe vadurile Iordanului, în faţa Moabului, şi n'au lăsat pe nimeni să treacă.

29 T hey struck at that time about ten thousand men of Moab, every strong man, and every man of valor. No man escaped.

Au ucis atunci aproape zece mii de oameni din Moab, toţi voinici şi viteji, şi n'a scăpat unul.

30 S o Moab was subdued that day under the hand of Israel. Then the land had rest eighty years.

În ziua aceea Moabul a fost smerit subt mîna lui Israel. Şi ţara a avut odihnă optzeci de ani.

31 A fter him was Shamgar the son of Anath, who struck six hundred men of the Philistines with an ox goad. He also saved Israel.

După el, a urmat Şamgar, fiul lui Anat. El a ucis şase sute de oameni dintre Filisteni cu un otig de plug. Şi el a fost un izbăvitor al lui Israel.