1 N ow Jehoshaphat had riches and honor in abundance; and he joined affinity with Ahab.

Iosafat a avut bogăţii şi slavă din belşug, şi s'a încuscrit cu Ahab.

2 A fter certain years he went down to Ahab to Samaria. Ahab killed sheep and cattle for him in abundance, and for the people who were with him, and moved him to go up with him to Ramoth Gilead.

După cîţiva ani, s'a pogorît la Ahab în Samaria. Ahab a tăiat pentru el şi pentru poporul care era cu el un mare număr de oi şi boi, şi l -a rugat să se suie la Ramot din Gallad.

3 A hab king of Israel said to Jehoshaphat king of Judah, “Will you go with me to Ramoth Gilead?” He answered him, “I am as you are, and my people as your people. We will be with you in the war.”

Ahab, împăratul lui Israel, a zis lui Iosafat, împăratul lui Iuda:,, Vrei să vii cu mine la Ramot în Galaad?`` Iosafat i -a răspuns:,, Eu ca tine, şi poporul meu ca poporul tău, vom merge la luptă împotriva lui cu tine.``

4 J ehoshaphat said to the king of Israel, “Please inquire first for Yahweh’s word.”

Apoi Iosafat a zis împăratului lui Israel:,,Întreabă acum, te rog, cuvîntul Domnului.``

5 T hen the king of Israel gathered the prophets together, four hundred men, and said to them, “Shall we go to Ramoth Gilead to battle, or shall I forbear?” They said, “Go up; for God will deliver it into the hand of the king.”

Împăratul lui Israel a strîns pe prooroci, în număr de patru sute, şi le -a zis:,, Să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` Şi ei au răspuns:,, Suie-te, şi Dumnezeu o va da în mînile împăratului.``

6 B ut Jehoshaphat said, “Isn’t there here a prophet of Yahweh besides, that we may inquire of him?”

Dar Iosafat a zis:,, Nu mai este aici nici un prooroc al Domnului, prin care să -L putem întreba?``

7 T he king of Israel said to Jehoshaphat, “There is yet one man by whom we may inquire of Yahweh; but I hate him, for he never prophesies good concerning me, but always evil. He is Micaiah the son of Imla.” Jehoshaphat said, “Don’t let the king say so.”

Împăratul lui Israel a răspuns lui Iosafat:,, Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi prooroceşte nimic bun, nu prooroceşte niciodată decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Şi Iosafat a zis:,, Să nu vorbească aşa împăratul!``

8 T hen the king of Israel called an officer, and said, “Get Micaiah the son of Imla quickly.”

Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, şi i -a zis:,, Trimete să vină îndată Mica, fiul lui Imla.``

9 N ow the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah sat each on his throne, arrayed in their robes, and they were sitting in an open place at the entrance of the gate of Samaria; and all the prophets were prophesying before them.

Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, şedeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcaţi cu hainele lor împărăteşti; şedeau în locul de la intrarea porţii Samariei. Şi toţi proorocii prooroceau înaintea lor.

10 Z edekiah the son of Chenaanah made him horns of iron, and said, “Yahweh says, ‘With these you shall push the Syrians, until they are consumed.’”

Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse nişte coarne de fer, şi a zis:,, Aşa vorbeşte Domnul:,, Cu aceste coarne, vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.``

11 A ll the prophets prophesied so, saying, “Go up to Ramoth Gilead, and prosper; for Yahweh will deliver it into the hand of the king.”

Şi toţi proorocii au proorocit la fel, zicînd:,, Suie-te la Ramot în Galaad, căci vei avea izbîndă şi Domnul o va da în mînile împăratului.``

12 T he messenger who went to call Micaiah spoke to him, saying, “Behold, the words of the prophets declare good to the king with one mouth. Let your word therefore, please be like one of theirs, and speak good.”

Solul care se dusese să cheme pe Mica, i -a vorbit aşa:,, Iată, proorocii cu un gînd proorocesc de bine împăratului; cuvîntul tău să fie dar ca şi cuvîntul fiecăruia din ei! Vesteşte de bine!``

13 M icaiah said, “As Yahweh lives, what my God says, that will I speak.”

Mica a răspuns:,, Viu este Domnul că voi vesti ce va spune Dumnezeul meu.``

14 W hen he had come to the king, the king said to him, “Micaiah, shall we go to Ramoth Gilead to battle, or shall I forbear?” He said, “Go up, and prosper. They shall be delivered into your hand.”

Cînd a venit la împărat, împăratul i -a zis:,, Mica, să ne ducem la luptă împotriva Ramotului din Galaad, sau să-mi văd de treabă?`` El a răspuns:,, Suiţi-vă! Căci veţi avea izbîndă, şi vor fi daţi în mînile voastre.``

15 T he king said to him, “How many times shall I adjure you that you speak to me nothing but the truth in Yahweh’s name?”

Şi împăratul i -a zis:,, De cîte ori va trebui să te pun să juri că nu-mi vei spune decît adevărul în Numele Domnului?``

16 H e said, “I saw all Israel scattered on the mountains, as sheep that have no shepherd. Yahweh said, ‘These have no master. Let them return every man to his house in peace.’”

Mica a răspuns:,, Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi cari n'au păstor; şi Domnul a zis:,, Oamenii aceştia n'au stăpîn, fiecare să se întoarcă în pace acasă!``

17 T he king of Israel said to Jehoshaphat, “Didn’t I tell you that he would not prophesy good concerning me, but evil?”

Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Nu ţi-am spus eu? El nu-mi prooroceşte nimic bun, nu-mi prooroceşte decît rău.``

18 M icaiah said, “Therefore hear Yahweh’s word: I saw Yahweh sitting on his throne, and all the army of heaven standing on his right hand and on his left.

Şi Mica a zis:,, Ascultaţi dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Său de domnie, şi toată oastea cerurilor stînd la dreapta şi la stînga Lui.

19 Y ahweh said, ‘Who shall entice Ahab king of Israel, that he may go up and fall at Ramoth Gilead?’ One spoke saying in this way, and another saying in that way.

Şi Domnul a zis:,, Cine va amăgi pe Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot în Galaad şi se peară acolo?`` Au răspuns unul într'un fel, altul într'altul.

20 A spirit came out, stood before Yahweh, and said, ‘I will entice him.’ “Yahweh said to him, ‘How?’

Şi un duh a venit şi s'a înfăţişat înaintea Domnului, şi a zis:,, Eu îl voi amăgi.`` Domnul i -a zis:, Cum?`

21 “ He said, ‘I will go, and will be a lying spirit in the mouth of all his prophets.’ “He said, ‘You will entice him, and will prevail also. Go and do so.’

Voi ieşi,` a răspuns el,,şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor proorocilor lui.` Domnul a zis:,,Îl vei amăgi, şi vei izbuti; ieşi, şi fă aşa.``

22 “ Now therefore, behold, Yahweh has put a lying spirit in the mouth of these your prophets; and Yahweh has spoken evil concerning you.”

Şi acum, iată că Domnul a pus un duh de minciună în gura proorocilor tăi cari sînt de faţă. Dar Domnul a vorbit rău împotriva ta.``

23 T hen Zedekiah the son of Chenaanah came near, and struck Micaiah on the cheek, and said, “Which way did Yahweh’s Spirit go from me to speak to you?”

Atunci Zedechia, fiul lui Chenaana, apropiindu-se, a lovit pe Mica peste obraz, şi a zis:,, Pe ce drum a ieşit duhul Domnului din mine ca să-ţi vorbească?``

24 M icaiah said, “Behold, you shall see on that day, when you shall go into an inner room to hide yourself.”

Mica a răspuns:,, Vei vedea în ziua cînd vei umbla, din odaie în odaie, ca să te ascunzi.``

25 T he king of Israel said, “Take Micaiah, and carry him back to Amon the governor of the city, and to Joash the king’s son;

Împăratul lui Israel a zis:,, Luaţi pe Mica, şi duceţi -l la Amon, căpetenia cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului.

26 a nd say, ‘Thus says the king, “Put this fellow in the prison, and feed him with bread of affliction and with water of affliction, until I return in peace.”’”

Şi spuneţi:,, Aşa vorbeşte împăratul:,, Băgaţi pe omul acesta în temniţă, şi hrăniţi -l cu pînea şi cu apa întristării, pînă mă voi întoarce în pace.``

27 M icaiah said, “If you return at all in peace, Yahweh has not spoken by me.” He said, “Listen, you peoples, all of you!”

Şi Mica a zis:,, Dacă te vei întoarce în pace, n'a vorbit Domnul prin mine!`` Apoi a mai zis:,, Voi, toate popoarele, auziţi!``

28 S o the king of Israel and Jehoshaphat the king of Judah went up to Ramoth Gilead.

Împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s'au suit la Ramot în Galaad.

29 T he king of Israel said to Jehoshaphat, “I will disguise myself, and go into the battle; but you put on your robes.” So the king of Israel disguised himself; and they went into the battle.

Împăratul lui Israel a zis lui Iosafat:,, Vreau să-mi schimb hainele ca să mă duc la luptă; dar tu, îmbracă-te cu hainele tale.`` Şi împăratul lui Israel şi -a schimbat hainele, şi s'au dus la luptă.

30 N ow the king of Syria had commanded the captains of his chariots, saying, “Fight neither with small nor great, except only with the king of Israel.”

Împăratul Siriei dăduse următoarea poruncă mai marilor peste carăle lui:,, Să nu vă luptaţi nici cu cel mic nici cu cel mare, ci să vă luptaţi numai cu împăratul lui Israel.``

31 W hen the captains of the chariots saw Jehoshaphat, they said, “It is the king of Israel!” Therefore they turned around to fight against him. But Jehoshaphat cried out, and Yahweh helped him; and God moved them to depart from him.

Cînd au zărit mai marii carălor pe Iosafat, au zis:,, Este împăratul lui Israel.`` Şi l-au înconjurat ca să lupte cu el. Iosafat a scos un ţipăt. Domnul l -a ajutat, şi Dumnezeu i -a îndepărtat dela el.

32 W hen the captains of the chariots saw that it was not the king of Israel, they turned back from pursuing him.

Mai marii carălor, văzînd că nu era împăratul lui Israel, s'au depărtat de el.

33 A certain man drew his bow at random, and struck the king of Israel between the joints of the armor. Therefore he said to the driver of the chariot, “Turn your hand, and carry me out of the army; for I am severely wounded.”

Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare, şi a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armăturii. Împăratul a zis celui ce -i mîna carul:,,Întoarce, şi scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt rănit.``

34 T he battle increased that day. However the king of Israel propped himself up in his chariot against the Syrians until the evening; and about the time of the going down of the sun, he died.

Lupta a fost înverşunată în ziua aceea. Împăratul lui Israel a stat în car, în faţa Sirienilor, pînă seara, şi a murit pela apusul soarelui.