1 T here was a relative of Naomi’s husband, a man of great wealth, of the family of Elimelech. His name was Boaz.

Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.

2 S o Ruth the Moabitess said to Naomi, “Please let me go to the field, and glean heads of grain after him in whose sight I may find favor.” And she said to her, “Go, my daughter.”

Rut, Moabita, a zis către Naomi:,, Lasă-mă, te rog, să mă duc să strîng spice de pe cîmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.`` Ea i -a răspuns:,, Du-te, fiica mea.``

3 T hen she left, and went and gleaned in the field after the reapers. And she happened to come to the part of the field belonging to Boaz, who was of the family of Elimelech.

Ea s'a dus într'un ogor să strîngă spice pe urma secerătorilor. Şi s'a întîmplat că ogorul acela era a lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.

4 N ow behold, Boaz came from Bethlehem, and said to the reapers, “The Lord be with you!” And they answered him, “The Lord bless you!”

Şi iată că Boaz a venit din Betleem, şi a zis secerătorilor:,, Domnul să fie cu voi!`` Ei i-au răspuns:,, Domnul să te binecuvinteze!``

5 T hen Boaz said to his servant who was in charge of the reapers, “Whose young woman is this?”

Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor:,, A cui este tînăra aceasta?``

6 S o the servant who was in charge of the reapers answered and said, “It is the young Moabite woman who came back with Naomi from the country of Moab.

Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns:,, Este o tînără Moabită, care s'a întors cu Naomi din ţara Moabului.

7 A nd she said, ‘Please let me glean and gather after the reapers among the sheaves.’ So she came and has continued from morning until now, though she rested a little in the house.”

Ea a zis:, Dă-mi voie să strîng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.` Şi de azi dimineaţă, decînd a venit, a stat în picioare pînă acum, şi nu s'a odihnit decît o clipă în casă``.

8 T hen Boaz said to Ruth, “You will listen, my daughter, will you not? Do not go to glean in another field, nor go from here, but stay close by my young women.

Boaz a zis către Rut:,, Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici, şi rămîi cu slujnicele mele.

9 L et your eyes be on the field which they reap, and go after them. Have I not commanded the young men not to touch you? And when you are thirsty, go to the vessels and drink from what the young men have drawn.”

Uită-te unde vor secera pe cîmpi, şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi cînd îţi va fi sete, să te duci la vase, şi să bei din ce vor scoate slugile.``

10 S o she fell on her face, bowed down to the ground, and said to him, “Why have I found favor in your eyes, that you should take notice of me, since I am a foreigner?”

Atunci ea s'a aruncat cu faţa la pămînt, şi i -a zis:,, Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?``

11 A nd Boaz answered and said to her, “It has been fully reported to me, all that you have done for your mother-in-law since the death of your husband, and how you have left your father and your mother and the land of your birth, and have come to a people whom you did not know before.

Boaz i -a răspuns:,, Mi s'a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta, dela moartea bărbatului tău, şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu -l cunoşteai mai înainte.

12 T he Lord repay your work, and a full reward be given you by the Lord God of Israel, under whose wings you have come for refuge.”

Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut, şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului, Dumnezeului lui Israel, subt ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!``

13 T hen she said, “Let me find favor in your sight, my lord; for you have comforted me, and have spoken kindly to your maidservant, though I am not like one of your maidservants.”

Şi ea a zis:,, O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m'ai mîngîiat, şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuş eu nu sînt nici măcar ca una din slujnicele tale.``

14 N ow Boaz said to her at mealtime, “Come here, and eat of the bread, and dip your piece of bread in the vinegar.” So she sat beside the reapers, and he passed parched grain to her; and she ate and was satisfied, and kept some back.

La vremea prînzului, Boaz a zis către Rut:,, Apropie-te, mănîncă pîne, şi moaie-ţi bucata în oţet.`` Ea a şezut lîngă secerători. I-au dat grăunţe prăjite; a mîncat şi s'a săturat şi ce a rămas a strîns.

15 A nd when she rose up to glean, Boaz commanded his young men, saying, “Let her glean even among the sheaves, and do not reproach her.

Apoi s'a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi:,, Lăsaţi -o să culeagă spice şi între snopi, şi să n'o opriţi;

16 A lso let grain from the bundles fall purposely for her; leave it that she may glean, and do not rebuke her.”

şi chiar voi să -i scoateţi din snopi cîteva spice; s'o lăsaţi să culeagă spice, şi să n'o înfruntaţi.``

17 S o she gleaned in the field until evening, and beat out what she had gleaned, and it was about an ephah of barley.

Ea a cules spice de pe cîmp pînă seara, şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.

18 T hen she took it up and went into the city, and her mother-in-law saw what she had gleaned. So she brought out and gave to her what she had kept back after she had been satisfied.

A luat -o şi a intrat în cetate, şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele dela prînz şi i le -a dat.

19 A nd her mother-in-law said to her, “Where have you gleaned today? And where did you work? Blessed be the one who took notice of you.” So she told her mother-in-law with whom she had worked, and said, “The man’s name with whom I worked today is Boaz.”

Soacră-sa i -a zis:,, Unde ai cules astăzi spice, şi unde ai muncit? Binecuvîntat să fie celce s'a îngrijit de tine!`` Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise:,, Omul la care am muncit azi``, a zis ea,,, se numeşte Boaz.``

20 T hen Naomi said to her daughter-in-law, “Blessed be he of the Lord, who has not forsaken His kindness to the living and the dead!” And Naomi said to her, “This man is a relation of ours, one of our close relatives.”

Naomi a zis nurorei sale:,, Să fie binecuîntat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit., Omul acesta este rudă cu noi`, i -a mai spus Naomi,, este din ceice au drept de răscumpărare asupra noastră.``

21 R uth the Moabitess said, “He also said to me, ‘You shall stay close by my young men until they have finished all my harvest.’”

Rut, Moabita, a adăugat:,, El mi -a mai zis:``,, Rămîi cu slugile mele, pînă vor isprăvi de secerat.``

22 A nd Naomi said to Ruth her daughter-in-law, “ It is good, my daughter, that you go out with his young women, and that people do not meet you in any other field.”

Şi Naomi a zis către noru-sa Rut:,, Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui, şi să nu te întîlnească cineva în alt ogor``.

23 S o she stayed close by the young women of Boaz, to glean until the end of barley harvest and wheat harvest; and she dwelt with her mother-in-law.

Ea s'a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, pînă la sfîrşitul seceratului orzurilor şi seceratului grîului. Şi locuia cu soacră-sa.