1 T he king of Arad, the Canaanite, who dwelt in the South, heard that Israel was coming on the road to Atharim. Then he fought against Israel and took some of them prisoners.

Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s'a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.

2 S o Israel made a vow to the Lord, and said, “If You will indeed deliver this people into my hand, then I will utterly destroy their cities.”

Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă, şi a zis:,, Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrşire cetăţile.``

3 A nd the Lord listened to the voice of Israel and delivered up the Canaanites, and they utterly destroyed them and their cities. So the name of that place was called Hormah. The Bronze Serpent

Domnul a auzit glasul lui Israel, şi a dat pe Cananiţi în mînile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvîrşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).

4 T hen they journeyed from Mount Hor by the Way of the Red Sea, to go around the land of Edom; and the soul of the people became very discouraged on the way.

Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi -a perdut răbdarea pe drum

5 A nd the people spoke against God and against Moses: “Why have you brought us up out of Egypt to die in the wilderness? For there is no food and no water, and our soul loathes this worthless bread.”

şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise:,, Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, şi ni s'a scîrbit sufletul de această hrană proastă.``

6 S o the Lord sent fiery serpents among the people, and they bit the people; and many of the people of Israel died.

Atunci Domnul a trimes împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, cari au muşcat poporul, aşa încît au murit mulţi oameni în Israel.

7 T herefore the people came to Moses, and said, “We have sinned, for we have spoken against the Lord and against you; pray to the Lord that He take away the serpents from us.” So Moses prayed for the people.

Poporul a venit la Moise, şi a zis:,, Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.`` Moise s'a rugat pentru popor.

8 T hen the Lord said to Moses, “Make a fiery serpent, and set it on a pole; and it shall be that everyone who is bitten, when he looks at it, shall live.”

Domnul a zis lui Moise:,, Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spînzură -l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi.``

9 S o Moses made a bronze serpent, and put it on a pole; and so it was, if a serpent had bitten anyone, when he looked at the bronze serpent, he lived. From Mount Hor to Moab

Moise a făcut un şarpe de aramă, şi l -a pus într'o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele de aramă, trăia.

10 N ow the children of Israel moved on and camped in Oboth.

Copiii lui Israel au plecat, şi au tăbărît la Obot.

11 A nd they journeyed from Oboth and camped at Ije Abarim, in the wilderness which is east of Moab, toward the sunrise.

Au plecat din Obot, şi au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.

12 F rom there they moved and camped in the Valley of Zered.

De acolo au plecat, şi au tăbărît în valea Zered.

13 F rom there they moved and camped on the other side of the Arnon, which is in the wilderness that extends from the border of the Amorites; for the Arnon is the border of Moab, between Moab and the Amorites.

De acolo au plecat şi au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul Amoriţilor; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab şi Amoriţi.

14 T herefore it is said in the Book of the Wars of the Lord: “Waheb in Suphah, The brooks of the Arnon,

De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului:,, Vaheb în Sufa, Şivoaiele Arnonului,

15 A nd the slope of the brooks That reaches to the dwelling of Ar, And lies on the border of Moab.”

Şi scurgerile şivoaielor, Cari se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.``

16 F rom there they went to Beer, which is the well where the Lord said to Moses, “Gather the people together, and I will give them water.”

De acolo s'au dus la Beer (Fîntînă). La această fîntînă Domnul a zis lui Moise:,, Strînge poporul, şi le voi da apă.``

17 T hen Israel sang this song: “Spring up, O well! All of you sing to it—

Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta:,,Ţîşneşte, fîntînă! Cîntaţi în cinstea ei!

18 T he well the leaders sank, Dug by the nation’s nobles, By the lawgiver, with their staves.” And from the wilderness they went to Mattanah,

Fîntîna, pe care au săpat -o căpeteniile, Pe care au săpat -o mai marii poporului, Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!`` Din pustia aceasta s'au dus la Matana;

19 f rom Mattanah to Nahaliel, from Nahaliel to Bamoth,

din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;

20 a nd from Bamoth, in the valley that is in the country of Moab, to the top of Pisgah which looks down on the wasteland. King Sihon Defeated

din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.

21 T hen Israel sent messengers to Sihon king of the Amorites, saying,

Israel a trimes soli la Sihon, împăratul Amoriţilor, ca să -i spună:

22 “ Let me pass through your land. We will not turn aside into fields or vineyards; we will not drink water from wells. We will go by the King’s Highway until we have passed through your territory.”

Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, şi nu vom bea apă din fîntîni; vom ţinea drumul împărătesc, pînă vom trece de ţinutul tău.``

23 B ut Sihon would not allow Israel to pass through his territory. So Sihon gathered all his people together and went out against Israel in the wilderness, and he came to Jahaz and fought against Israel.

Sihon n'a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strîns tot poporul, şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ, şi s'a luptat împotriva lui Israel.

24 T hen Israel defeated him with the edge of the sword, and took possession of his land from the Arnon to the Jabbok, as far as the people of Ammon; for the border of the people of Ammon was fortified.

Israel l -a bătut cu ascuţişul săbiei şi i -a cucerit ţara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.

25 S o Israel took all these cities, and Israel dwelt in all the cities of the Amorites, in Heshbon and in all its villages.

Israel a luat toate cetăţile acelea, şi s'a aşezat în toate cetăţile Amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.

26 F or Heshbon was the city of Sihon king of the Amorites, who had fought against the former king of Moab, and had taken all his land from his hand as far as the Arnon.

Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, şi -i luase toată ţara pînă la Arnon.

27 T herefore those who speak in proverbs say: “Come to Heshbon, let it be built; Let the city of Sihon be repaired.

De aceea zic poeţii:,, Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.

28 “ For fire went out from Heshbon, A flame from the city of Sihon; It consumed Ar of Moab, The lords of the heights of the Arnon.

Căci a ieşit un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.

29 W oe to you, Moab! You have perished, O people of Chemosh! He has given his sons as fugitives, And his daughters into captivity, To Sihon king of the Amorites.

Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş! El a făcut pe fiii lui fugari, Şi pe fetele lui le -a dat roabe Lui Sihon, împăratul Amoriţilor.

30 “ But we have shot at them; Heshbon has perished as far as Dibon. Then we laid waste as far as Nophah, Which reaches to Medeba.”

Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor: Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit; Am pustiit pînă la Nofah, Care se întinde pînă la Medeba.``

31 T hus Israel dwelt in the land of the Amorites.

Israel s'a aşezat astfel în ţara Amoriţilor.

32 T hen Moses sent to spy out Jazer; and they took its villages and drove out the Amorites who were there. King Og Defeated

Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari ţineau de el, şi au isgonit pe Amoriţii cari erau în ele.

33 A nd they turned and went up by the way to Bashan. So Og king of Bashan went out against them, he and all his people, to battle at Edrei.

Au schimbat apoi drumul, şi s' -au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le -a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.

34 T hen the Lord said to Moses, “Do not fear him, for I have delivered him into your hand, with all his people and his land; and you shall do to him as you did to Sihon king of the Amorites, who dwelt at Heshbon.”

Domnul a zis lui Moise:,, Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să -i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.``

35 S o they defeated him, his sons, and all his people, until there was no survivor left him; and they took possession of his land.

Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, de n'au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mîna pe ţara lui.