1 N ow these are the names of the sons of Israel, who came into Egypt (every man and his household came with Jacob):

Acestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

2 R euben, Simeon, Levi, and Judah,

Ruben, Simeon, Levi şi Iuda,

3 I ssachar, Zebulun, and Benjamin,

Isahar, Zabulon şi Beniamin,

4 D an and Naphtali, Gad and Asher.

Dan şi Neftali, Gad şi Aşer.

5 A ll the souls who came out of Jacob’s body were seventy souls, and Joseph was in Egypt already.

Toţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

6 J oseph died, as did all his brothers, and all that generation.

După o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

7 T he children of Israel were fruitful, and increased abundantly, and multiplied, and grew exceedingly mighty; and the land was filled with them.

Israeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

8 N ow there arose a new king over Egypt, who didn’t know Joseph.

Peste Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

9 H e said to his people, “Behold, the people of the children of Israel are more and mightier than we.

El a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

10 C ome, let us deal wisely with them, lest they multiply, and it happen that when any war breaks out, they also join themselves to our enemies, and fight against us, and escape out of the land.”

Haideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

11 T herefore they set taskmasters over them to afflict them with their burdens. They built storage cities for Pharaoh: Pithom and Raamses.

Astfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

12 B ut the more they afflicted them, the more they multiplied and the more they spread out. They were grieved because of the children of Israel.

Însă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

13 T he Egyptians ruthlessly made the children of Israel serve,

şi i-au supus la o muncă foarte grea;

14 a nd they made their lives bitter with hard service, in mortar and in brick, and in all kinds of service in the field, all their service, in which they ruthlessly made them serve.

le-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

15 T he king of Egypt spoke to the Hebrew midwives, of whom the name of the one was Shiphrah, and the name of the other Puah,

Monarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

16 a nd he said, “When you perform the duty of a midwife to the Hebrew women, and see them on the birth stool; if it is a son, then you shall kill him; but if it is a daughter, then she shall live.”

„Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

17 B ut the midwives feared God, and didn’t do what the king of Egypt commanded them, but saved the baby boys alive.

Însă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

18 T he king of Egypt called for the midwives, and said to them, “Why have you done this thing, and have saved the boys alive?”

Monarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

19 T he midwives said to Pharaoh, “Because the Hebrew women aren’t like the Egyptian women; for they are vigorous, and give birth before the midwife comes to them.”

Moaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

20 G od dealt well with the midwives, and the people multiplied, and grew very mighty.

Dumnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

21 B ecause the midwives feared God, he gave them families.

Pentru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

22 P haraoh commanded all his people, saying, “You shall cast every son who is born into the river, and every daughter you shall save alive.”

Apoi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“