1 É stos son los nombres de los hijos de Israel que entraron con Jacob en Egipto. Cada uno de ellos entró con su familia:

Acestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

2 R ubén, Simeón, Leví, Judá,

Ruben, Simeon, Levi şi Iuda,

3 I sacar, Zabulón, Benjamín,

Isahar, Zabulon şi Beniamin,

4 D an, Neftalí, Gad y Aser.

Dan şi Neftali, Gad şi Aşer.

5 T odos los hijos que le nacieron a Jacob fueron setenta. José ya estaba en Egipto.

Toţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

6 Y murió José, y todos sus hermanos y toda aquella generación,

După o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

7 y los hijos de Israel se reprodujeron y se multiplicaron, y aumentaron bastante en número y en fuerza, y el país se saturó de ellos.

Israeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

8 M ientras tanto, en Egipto surgió un nuevo rey que no había conocido a José, y le dijo a su pueblo:

Peste Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

9 « Como pueden ver, el pueblo de los hijos de Israel es más numeroso y más fuerte que nosotros.

El a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

10 A sí que debemos tratarlos con mucha sabiduría para que no sigan multiplicándose. Puede suceder que, en caso de guerra, ellos también se alíen con nuestros enemigos y peleen contra nosotros, y se vayan del país.»

Haideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

11 E ntonces los egipcios pusieron sobre los israelitas a comisarios de tributos para que los afligieran con sus trabajos. Así los israelitas construyeron para el faraón Pitón y Ramesés, que eran ciudades de almacenaje.

Astfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

12 P ero mientras más los oprimían, más se multiplicaban y crecían, de modo que los egipcios sentían temor de los hijos de Israel.

Însă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

13 P or eso los egipcios sometieron a los hijos de Israel a una cruel servidumbre.

şi i-au supus la o muncă foarte grea;

14 L es amargaron la vida y sin piedad los obligaron a hacer barro y ladrillos, y todas las labores del campo y toda clase de trabajos pesados.

le-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

15 A demás, el rey de Egipto habló con Sifra y Fúa, que eran las parteras de las hebreas, y les dijo:

Monarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

16 « Cuando ustedes ayuden a las hebreas en sus partos, fíjense en el sexo. Si es niño, mátenlo; si es niña, déjenla vivir.»

„Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

17 P ero las parteras temieron a Dios, y no hicieron lo que el rey de Egipto les mandó, sino que les salvaron la vida a los niños.

Însă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

18 E ntonces el rey de Egipto mandó a llamar a las parteras, y les dijo: «¿Por qué han hecho esto de salvarles la vida a los niños?»

Monarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

19 Y las parteras le respondieron: «Es que las hebreas no son como las egipcias. Son mujeres robustas, y dan a luz antes de que la partera llegue a ayudarlas.»

Moaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

20 Y Dios trató bien a las parteras, y el pueblo llegó a ser cada vez más numeroso y más fuerte.

Dumnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

21 Y como las parteras tuvieron temor de Dios, él hizo que sus familias prosperaran.

Pentru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

22 P ero el faraón ordenó a todo su pueblo: «Echen al río a todos los niños que nazcan, pero dejen con vida a todas las niñas.»

Apoi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“