1 E ntonces Moisés y los hijos de Israel elevaron este cántico al Señor. Dijeron: Cantaré al Señor, que se ha engrandecido: ¡Ha echado en el mar jinetes y caballos!

Atunci Moise şi israeliţii au cântat această cântare Domnului: „Voi cânta Domnului, căci Şi-a arătat slava; i-a năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.

2 E l Señor es mi fortaleza y mi cántico; ¡el Señor es mi salvación! Él es mi Dios, y lo alabaré; es el Dios de mi padre, y lo enalteceré.

Domnul este tăria mea şi cântarea mea, El a devenit mântuirea mea; Acesta este Dumnezeul meu şi Îl voi lăuda, este Dumnezeul tatălui meu şi Îl voi înălţa.

3 E l Señor es un valiente guerrero, y su nombre es el Señor.

Domnul este un războinic; Numele Lui este Domnul.

4 E l Señor arrojó al mar los carros y el ejército del faraón; ¡sus capitanes más aguerridos se hundieron en el fondo del Mar Rojo!

El a aruncat în mare carele lui Faraon şi oştirea lui; căpeteniile lui alese s-au înecat în Marea Roşie.

5 ¡ Como piedras cayeron al abismo, y el mar profundo los cubrió!

Ape adânci i-au acoperit; s-au prăbuşit în adânc ca o piatră.

6 S eñor, Señor, ¡el poder de tu diestra se ha magnificado! ¡El poder de tu diestra quebrantó al enemigo!

Dreapta Ta, Doamne, este măreaţă în putere, dreapta Ta, Doamne, i-a zdrobit pe duşmani.

7 ¡ Tu gran poder derribó a tus adversarios! ¡Tu ira los consumió como a hojarasca!

Cu măreţia majestăţii Tale Ţi-ai doborât vrăjmaşii, Ţi-ai dezlănţuit mânia care i-a mistuit ca pe o mirişte.

8 S oplaste, y se amontonaron las aguas; las corrientes se juntaron en un montón; ¡los abismos se cuajaron en medio del mar!

La suflarea nărilor Tale apele s-au adunat, puhoaiele de ape s-au ridicat ca un zid, adâncurile s-au închegat în inima mării.

9 E l enemigo decía: «Los perseguiré y los haré mis prisioneros; ¡repartiré sus despojos hasta quedar hastiado! ¡Sacaré la espada y yo mismo los destruiré!»

Vrăjmaşul îşi zicea: «Îi voi urmări, îi voi ajunge din urmă. Voi împărţi prada; îmi voi împlini dorinţa cu privire la ei. Îmi voi scoate sabia şi mâna mea va pune stăpânire pe ei.»

10 P ero soplaste, y el mar los cubrió; se hundieron como plomo en las aguas impetuosas.

Însă când Tu ai suflat cu suflarea Ta, marea i-a acoperit; s-au afundat ca plumbul în apele măreţe.

11 ¿ Quién como tú, Señor, entre los dioses? ¿Quién como tú, santo y magnífico, que realizas maravillosas hazañas y llevas a cabo sorprendentes prodigios?

Care dintre zei este ca Tine, Doamne ? Cine este ca Tine, glorios în sfinţenie, temut în splendoare şi înfăptuitor de minuni?

12 E xtendiste tu diestra, y la tierra se los tragó;

Ţi-ai întins mâna dreaptă şi pământul i-a înghiţit.

13 e n tu misericordia guías a tu pueblo redimido y con tu poder lo llevas a tu santa morada.

Prin îndurarea Ta Ţi-ai condus poporul pe care l-ai răscumpărat; prin puterea Ta l-ai călăuzit spre Locuinţa Ta cea sfântă.

14 L os pueblos lo saben, y tiemblan de miedo; en su tierra, los filisteos se doblan de dolor.

Popoarele vor începe să tremure când vor auzi; îi va cuprinde groaza pe locuitorii Filistiei.

15 L os caudillos de Edom quedan confundidos y los valientes de Moab tiemblan de pies a cabeza; ¡todos los cananeos se acobardan!

Căpeteniile Edomului se vor teme; un tremur îi va cuprinde pe conducătorii Moabului. Toţi locuitorii Canaanului se vor topi de spaimă;

16 S eñor, ¡que les sobrevenga espanto y temor! ¡Queden mudos como piedras ante tu brazo poderoso, hasta que haya pasado tu pueblo, el pueblo que tú mismo rescataste!

teroarea şi groaza vor cădea peste ei; din pricina măreţiei braţului Tău, vor amuţi ca o piatră, până va trece poporul Tău, Doamne, până va trece poporul pe care l-ai câştigat.

17 T ú, Señor, los llevarás al monte donde habitas, al lugar que has preparado, y allí los plantarás, en el santuario que tú mismo has afirmado.

Tu îl vei aduce şi-l vei sădi pe muntele moştenirii Tale, în locul pe care Tu, Doamne, Ţi l-ai pregătit ca locuinţă, lăcaşul pe care mâinile Tale, Stăpâne, l-au întemeiat.

18 ¡ Tú, Señor, reinas ahora y siempre!

Domnul va domni în veci de veci!“

19 C iertamente el faraón entró en el mar, cabalgando con sus carros de guerra y su gente de a caballo, pero el Señor hizo que las aguas del mar se volvieran contra ellos, y los hijos de Israel cruzaron el mar en seco.

Când caii, carele şi călăreţii lui Faraon au intrat în mare, Domnul a adus înapoi apele mării peste ei; israeliţii însă au mers prin mare ca pe pământ uscat.

20 E ntonces la profetisa María, que era hermana de Aarón, tomó un pandero, y todas las mujeres salieron danzando tras ella y tocando sus panderos.

Apoi Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mână şi toate femeile au ieşit după ea având tamburine în mâini şi dansând.

21 Y María cantaba: Canten en honor del Señor, porque se ha engrandecido en gran manera: ¡ha echado en el mar al caballo y al jinete! El agua amarga de Mará

Miriam le cânta: „Cântaţi Domnului, căci Şi-a arătat slava; i-a năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.“ Apele de la Mara şi Elim

22 M oisés ordenó que Israel partiera del Mar Rojo y se dirigiera al desierto de Shur. Los israelitas anduvieron tres días por el desierto sin hallar agua,

După aceea, Moise l-a luat pe Israel de lângă Marea Roşie şi au intrat împreună în pustia Şur. Au mers trei zile prin pustie, fără să găsească apă.

23 y cuando llegaron a Mará no pudieron beber las aguas de ese lugar porque eran amargas. Por eso le pusieron por nombre Mará.

Au ajuns într-un loc unde, deşi era apă, n-au putut să o bea pentru că era amară, motiv pentru care au numit locul acela Mara.

24 A llí el pueblo murmuró contra Moisés, y dijo: «¿Qué vamos a beber?»

Poporul a cârtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce vom bea?“

25 E ntonces Moisés pidió ayuda al Señor, y el Señor le mostró un árbol. Moisés lo echó al agua, y el agua se volvió dulce. Allí el Señor les dio estatutos y ordenanzas, y los puso a prueba.

El a strigat către Domnul şi Domnul i-a arătat o bucată de lemn; Moise a aruncat lemnul în apă şi apa s-a făcut dulce. Acolo le-a dat Domnul legi şi porunci şi i-a pus la încercare.

26 L es dijo: «Si escuchas con atención la voz del Señor tu Dios, y haces lo que es recto delante de sus ojos, y prestas oído a sus mandamientos y cumples todos sus estatutos, jamás te enviaré ninguna de las enfermedades que les envié a los egipcios. Yo soy el Señor, tu sanador.»

El le-a zis: „Dacă veţi asculta cu atenţie glasul Domnului, Dumnezeul vostru, dacă veţi face ce este drept înaintea Lui, dacă veţi lua aminte la poruncile Lui şi veţi păzi toate legile Lui, nu voi aduce peste voi nici una din bolile pe care le-am adus peste egipteni. Căci Eu sunt Domnul Care vă vindecă.“

27 L uego llegaron a Elim, donde había doce manantiales y setenta palmeras, y acamparon allí, junto a los manantiales.

În cele din urmă au ajuns la Elim, unde se găseau douăsprezece izvoare şi şaptezeci de palmieri; ei şi-au aşezat tabăra lângă apă.