1 E l corazón del rey se bifurca como los ríos, pero en manos del Señor sigue los planes divinos.
Inima regelui este în mâna Domnului, El o îndrumă ca pe cursul unei ape, oriunde vrea El.
2 E l hombre cree que todo camino es recto, pero el Señor pondera los corazones.
Omului i se par drepte toate căile lui, dar Cel Ce cântăreşte inimile este Domnul.
3 A l Señor le agrada que se le hagan ofrendas, pero más le agrada que se haga justicia.
A face dreptate şi judecată este mai plăcut Domnului decât o jertfă.
4 E sto es pecado: Los ojos altivos, el corazón orgulloso y los planes malvados.
Privirea trufaşă şi inima îngâmfată, candela celor răi, acestea sunt păcate.
5 S i piensas lo que haces, tendrás abundancia; si te apresuras, acabarás en la pobreza.
Planurile celui harnic duc la belşug, dar cel pripit ajunge sărac.
6 A montonar tesoros a base de mentiras es una ilusión que te conduce a la muerte.
Averea câştigată cu o limbă mincinoasă este un abur trecător, o cursă a morţii.
7 A los impíos los destruye su propia rapiña, porque se rehúsan a hacer justicia.
Violenţa celor răi îi spulberă pentru că refuză să facă ce este drept.
8 E l malvado va por caminos torcidos, pero el hombre honrado actúa con rectitud.
Calea bărbatului vinovat este întortocheată, dar purtarea celui nevinovat este dreaptă.
9 E s mejor vivir en la azotea de la casa que compartir la casa con una esposa agresiva
Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!
10 E l impío tiene sed de maldad; no considera a nadie digno de compasión.
Sufletul celui rău doreşte răul; semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.
11 C astiga al blasfemo, y el simple se hará sabio; aconseja al sabio, y éste aprenderá su lección.
Când este pedepsit un batjocoritor, nesăbuitul devine înţelept; când se dă învăţătură celui înţelept, el primeşte cunoştinţă.
12 E l justo observa la casa del impío, y lo ve cuando es trastornado por el mal.
Cel Drept priveşte la casa celui rău şi-l duce pe acesta spre ruină.
13 E l que cierra su oído al clamor del pobre tampoco será escuchado cuando pida ayuda.
Aceluia ce-şi astupă urechea la strigătul săracului, nu i se va răspunde nici lui când va striga.
14 L a dádiva discreta calma el enojo; el don disimulado apacigua la furia.
Un dar oferit în secret potoleşte mânia şi o mită dată pe ascuns linişteşte cea mai aprigă mânie.
15 E l justo se alegra cuando se hace justicia, pero los malvados se ponen a temblar.
Este o bucurie pentru cel drept să facă ce este corect, dar pentru cei ce săvârşesc nedreptatea este o groază.
16 Q uien se aparta del camino de la sabiduría acaba entre las legiones de muertos.
Omul care se îndepărtează de cărarea chibzuinţei se va odihni în adunarea celor morţi.
17 S i amas los placeres, acabarás en la pobreza; el gusto por el vino y los perfumes no te hará rico.
Cine iubeşte distracţia va ajunge sărac şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul nu se va îmbogăţi.
18 E l malvado pagará el rescate del justo; el impío sufrirá en lugar del hombre recto.
Cel rău devine preţ de răscumpărare pentru cel drept şi cel necredincios pentru cel integru.
19 E s mejor vivir en el desierto que convivir con mujer peleonera y agresiva.
Mai bine să locuieşti singur în pustie, decât cu o soţie cicălitoare şi supărăcioasă.
20 R iquezas y perfumes hay en la casa del sabio; en la casa del necio sólo hay despilfarro.
Comori de preţ şi untdelemn sunt în casa celui înţelept, dar cel prost risipeşte tot ce are.
21 V e en pos de la justicia y la misericordia, y hallarás vida, justicia y honra.
Cine urmăreşte dreptatea şi bunătatea găseşte viaţă, bunăstare şi onoare.
22 E l sabio conquista la ciudad más protegida, y derriba la fortaleza más confiable.
Înţeleptul cucereşte cetatea celor viteji şi doboară fortăreaţa în care aceştia se încred.
23 E l que cuida su boca y su lengua se libra de muchos problemas.
Cine îşi păzeşte gura şi limba se protejează pe sine însuşi de necazuri.
24 A l que es burlón y soberbio también se le llama insolente.
„Batjocoritor“ este numele celui mândru şi arogant, al celui ce se comportă cu o mândrie plină de obrăznicie.
25 E l perezoso se muere de deseos, pero no es capaz de ponerse a trabajar.
Pofta leneşului îl omoară pentru că mâinile lui refuză să lucreze.
26 T odo el tiempo se lo pasa codiciando. En cambio, el hombre justo da sin tacañerías.
Toată ziua pofteşte mai mult, dar cel drept dă fără reţinere.
27 E l sacrificio de los impíos es repugnante, ¡y más aún si se ofrece con maldad!
Jertfa celor răi este o urâciune, cu cât mai mult când aceştia o aduc cu intenţie rea!
28 E l falso testimonio es desechado; el que sabe escuchar puede hablar siempre.
Martorul fals va pieri dar cel care ascultă va avea ultimul cuvânt.
29 E l hombre impío finge firmeza; el hombre recto es firme en sus caminos.
Cel rău ia o înfăţişare obraznică, dar cel integru îşi gândeşte bine calea.
30 A nte el Señor nada vale el sabio, ni el inteligente ni el consejero.
Nu există nici înţelepciune, nici pricepere şi nici vreun plan care să reuşească împotriva Domnului.
31 P resto está el caballo para entrar en combate, pero la victoria está en manos del Señor.
Calul este pregătit pentru ziua luptei, dar biruinţa este a Domnului.