1 E n los montes de Efraín había un hombre llamado Micaía,

Era un om din regiunea muntoasă a lui Efraim care se numea Mica.

2 q ue un día le confesó a su madre: «Esas mil cien monedas de plata que te robaron, de las cuales me hablaste y por las cuales maldijiste al ladrón, yo las tomé y están en mi poder.» Entonces su madre le dijo: «¡Que el Señor te bendiga, hijo mío!»

El i-a zis mamei sale: – Cei o mie o sută de şecheli de argint care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat chiar de faţă cu mine, argintul acela este la mine. Eu îl luasem! Mama lui i-a răspuns: – Binecuvântat să fie fiul meu de Domnul!

3 Y cuando Micaía le devolvió las mil cien monedas de plata robados, ella dijo: «Por ti, hijo mío, voy a consagrar todo este dinero al Señor, para que se haga una imagen tallada, y otra de fundición. Así que te devuelvo el dinero.»

El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută de şecheli de argint şi ea i-a zis: – Pun deoparte acest argint, închinându-l Domnului cu mâna mea, pentru ca fiul meu să-şi facă din el un idol cioplit şi un idol turnat. În acest fel ţi-l voi restitui!

4 A l devolverle Micaía el dinero, su madre tomó doscientas monedas de plata y se las llevó a un fundidor, quien con esa plata talló una imagen y fundió otra, las cuales colocó en casa de Micaía,

El i-a dat înapoi mamei sale argintul. Mama lui a luat două sute de şecheli de argint şi i-a dat argintarului. Acesta a făcut din el un idol cioplit şi un idol turnat.

5 y ésta se lleno de dioses. Micaía hizo también un efod y terafines, y consagró como sacerdote a uno de sus hijos.

Acest om, Mica, avea un templu; şi-a făcut un efod şi nişte terafimi şi l-a învestit ca preot pe unul din fiii săi.

6 E n aquellos tiempos no había rey en Israel, y cada quien hacía lo que le parecía mejor.

În zilele acelea nu era rege în Israel şi fiecare făcea ce i se părea că este drept.

7 U n joven levita de Belén era forastero allí. Era de la tribu de Judá,

Era un tânăr levit ce locuia în Betleemul lui Iuda, printre cei din clanul lui Iuda.

8 y había salido de Belén en busca de un lugar para vivir. En su camino llegó al monte de Efraín, a la casa donde vivía Micaía.

Omul acesta a plecat din Betleemul lui Iuda ca să locuiască acolo unde va găsi un loc potrivit. În drumul său, a ajuns în regiunea muntoasă a lui Efraim, la casa lui Mica.

9 Y Micaía le preguntó: «¿De dónde vienes?» Y el levita le respondió: «Soy de Belén de Judá. Me quedaré a vivir donde encuentre lugar.»

Mica i-a zis: – De unde vii? El i-a răspuns: – Sunt un levit din Betleemul lui Iuda şi călătoresc ca să-mi găsesc un loc unde să locuiesc!

10 M icaía le dijo: «Quédate en mi casa, y serás para mí padre y sacerdote. Te daré diez monedas de plata al año, más ropa y comida.» El levita aceptó y se quedó,

Mica i-a zis: – Rămâi la mine! Îmi vei fi părinte şi preot, iar eu îţi voi da zece şecheli de argint pe an, un rând de haine şi mijloace de trai. Levitul a rămas.

11 y le agradó vivir con Micaía, porque lo trataba como a uno de sus hijos.

Astfel, levitul a fost de acord să locuiască la acel om care l-a privit ca pe unul din fiii lui.

12 L uego, Micaía consagró al joven levita para que pudiera oficiar como sacerdote, y lo instaló en su casa,

Mica l-a învestit pe levit şi tânărul a slujit ca preot în casa lui.

13 p ues decía: «Con esto, estoy seguro que el Señor me prosperará, pues tengo por sacerdote un levita.»

Mica a zis: „Acum ştiu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am ca preot un levit!“