1 P alabras proféticas de Agur, hijo de Jaqué, dirigidas a Itiel, a Itiel y a Ucal.

Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache – un oracol. Oracolul acestui om pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal:

2 ¡ No hay nadie más ignorante que yo! ¡No hay en mí raciocinio humano!

„În mod sigur, sunt mai neinstruit decât orice alt om şi nu am priceperea oamenilor.

3 N o tengo estudios ni sabiduría; ¡no tengo conocimiento alguno del Dios santo!

N-am învăţat înţelepciunea şi nu am cunoştinţa Celui Sfânt.

4 ¿ Quién puede subir al cielo, y bajar de allí? ¿Quién puede retener al viento entre sus puños? ¿Quién puede retener el mar en un paño? ¿Quién estableció los límites de la tierra? ¿Sabes su nombre, y el nombre de su hijo?

Cine a urcat în ceruri şi a coborât de acolo? Cine a adunat vântul în palmele lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a stabilit toate marginile pământului? Care este numele lui şi care este numele fiului său? Spune-mi, dacă ştii!

5 L as palabras de Dios son todas puras; Dios es el escudo de quienes en él confían.

Orice cuvânt al lui Dumnezeu este testat, este un scut pentru cei ce îşi găsesc refugiul în El.

6 N o añadas a sus palabras, y él no te reprenderá, y tampoco resultarás un mentiroso.

Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te mustre şi să fii găsit mincinos.

7 S olamente dos cosas te he pedido; ¡concédemelas antes de que muera!

Două lucruri Îţi cer, Doamne, nu mă refuza înainte de a muri:

8 A parta de mí la vanidad y la mentira, y no me des pobreza ni riquezas. Dame sólo el pan necesario,

depărtează de la mine falsitatea şi minciuna; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi doar pâinea pentru fiecare zi,

9 n o sea que, una vez satisfecho, te niegue y diga: «¿Y quién es el Señor?» O que, por ser pobre, llegue yo a robar y ofenda el nombre de mi Dios.

ca nu cumva în bogăţie să mă lepăd de Tine şi să spun: „Cine este Domnul ?“ sau, în sărăcie fiind, să fur şi să necinstesc Numele Dumnezeului meu.

10 N o acuses al siervo ante su amo, no sea que te maldiga y sufras el castigo.

Nu bârfi un slujitor înaintea stăpânului său, ca nu cumva să te blesteme şi să fii găsit vinovat!

11 H ay algunos que maldicen a su padre y no bendicen a su madre.

Sunt unii oameni care îşi blestemă tatăl şi nu-şi binecuvântează mama.

12 H ay algunos que se creen muy puros, aunque no se han purificado de su inmundicia.

Alţii se consideră curaţi, deşi nu sunt spălaţi de murdăria lor.

13 H ay algunos que miran con altanería y mantienen en alto la mirada.

Sunt unii ai căror ochi sunt semeţi şi a căror privire este dispreţuitoare.

14 H ay algunos cuyos dientes parecen espadas y cuyas muelas parecen cuchillos, ¡dispuestos a devorar a los pobres de la tierra, a la gente menesterosa de este mundo!

Sunt unii ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să-l devoreze pe cel sărac de pe pământ şi pe cel nevoiaş dintre oameni.

15 L a sanguijuela tiene dos hijas que no saben más que pedir. Tres cosas hay que nunca se sacian, y aun la cuarta nunca está satisfecha:

Lipitoarea are două fiice: „Dă!“ şi „Dă!“ Trei lucruri sunt nesăţioase, chiar patru nu spun niciodată: „Destul!“:

16 E l sepulcro, la matriz estéril, la tierra seca, que demanda más agua, y el fuego, que jamás deja de arder.

Locuinţa Morţilor, pântecele sterp, pământul care nu este niciodată sătul de apă şi focul care nu spune niciodată: „Destul!“

17 A quien mira con desprecio a su padre y tiene en poco la enseñanza de la madre, ¡que los cuervos del valle le saquen los ojos!, ¡que los aguiluchos se lo coman vivo!

Ochiul care dispreţuieşte un tată şi desconsideră ascultarea de mamă va fi scobit de corbii din vale şi va fi mâncat de puii de vultur.

18 H ay tres cosas que me son incomprensibles, y aun la cuarta no la alcanzo a comprender:

Trei lucruri sunt prea uimitoare pentru mine, chiar patru pe care nu le înţeleg:

19 e l rastro del águila en el aire, el rastro de la serpiente sobre las rocas, el rastro del barco al surcar el mar, y el rastro del hombre en la doncella.

calea vulturului pe cer, calea şarpelui pe stâncă, calea corăbiei în mijlocul mării şi calea unui bărbat cu o fecioară.

20 L a mujer adúltera se porta así: Come, se limpia la boca, y afirma: «No he hecho nada malo.»

Iată care este calea unei femei care săvârşeşte adulter: ea mănâncă, se şterge la gură şi spune: „N-am făcut nimic rău!“

21 H ay tres cosas que sacuden a la tierra, y una cuarta que no puede tolerar:

De trei lucruri tremură pământul, chiar patru nu le poate îndura:

22 e l siervo que llega a ser rey, el necio que se harta de pan,

un slujitor care ajunge rege, un nebun care se satură de pâine,

23 l a solterona que llega a casarse, y la criada que suplanta a su ama.

o femeie dispreţuită care este măritată şi o slujitoare care o moşteneşte pe stăpâna ei.

24 H ay cuatro cosas muy pequeñas en la tierra, pero que son más sabias que los sabios:

Patru fiinţe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înţelepte:

25 L as hormigas, ejército nada fuerte, pero que en el verano almacena su comida;

furnicile, care deşi nu sunt un popor puternic, îşi adună mâncare vara;

26 l os damanes, ejército sin recursos, pero que ponen su casa en la roca;

viezurii de stâncă, care deşi nu sunt un popor voinic, îşi fac casa în stânci;

27 l as langostas, que no tienen rey, pero que avanzan en perfecta formación;

lăcustele, care deşi nu au un rege, înaintează împreună în şiruri;

28 y la araña, que se puede atrapar con la mano, pero que se halla en el palacio del rey.

şopârla, care deşi o poţi prinde cu mâna, se găseşte totuşi şi în palatele regilor.

29 T res animales caminan con paso airoso, y el cuarto se pavonea al andar:

Trei fiinţe au un pas impunător şi chiar patru merg cu graţie:

30 E l león, el más fuerte de los animales, al que nada lo hace retroceder;

leul, viteazul animalelor, care nu se retrage dinaintea nimănui;

31 e l pavo real, el macho cabrío, Y el rey, a quien nadie resiste.

cocoşul ţanţoş, ţapul şi regele în fruntea oştirii.

32 S i en tu necedad has querido enaltecerte, o has hecho planes malvados, reflexiona:

Dacă ai făcut pe nebunul şi te-ai lăudat pe tine însuţi sau dacă ai plănuit ceva rău, pune-ţi mâna la gură!

33 S i bates la leche, obtienes mantequilla; si te suenas fuerte la nariz, ésta te sangra; y si provocas la ira de alguien, provocas un pleito.

Căci aşa cum baterea laptelui produce smântână, şi lovirea nasului dă sânge, tot aşa şi provocarea mâniei aduce certuri.