Salmos 109 ~ Psalmii 109

picture

1 D ios de mi alabanza, ¡no te quedes callado!

Dumnezeul laudei mele, nu tăcea!

2 G ente malvada y mentirosa habla en contra mía, y con sus mentiras me calumnia.

Iată că gura celui rău şi gura celui înşelător se deschid împotriva mea; îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă.

3 C on palabras llenas de odio me persiguen, y pelean contra mí sin tener motivo.

Mă împresoară cu nişte cuvinte de ură şi se războiesc cu mine fără temei.

4 Y o los trato con amor, y ellos me pagan con odio; ¡pero yo sigo orando por ellos!

La dragostea mea ei răspund cu duşmănie, dar eu mă rog.

5 L es hago un bien y me pagan con un mal; me tratan con odio, aunque yo los amo.

Ei îmi răsplătesc binele cu rău şi dragostea mea – cu ură.

6 ¡ Que lo juzgue un juez injusto! ¡Que el maligno lo condene!

Pune un om rău împotriva lui şi un acuzator să stea la dreapta lui!

7 ¡ Que sea declarado culpable! ¡Que su oración revele su maldad!

Când va fi judecat, să fie găsit vinovat, iar rugăciunea să-i fie socotită un păcat.

8 ¡ Que sus años de vida se reduzcan, y que otro se quede con su oficio!

Fie-i zilele puţine, iar slujba lui s-o ia altul!

9 ¡ Que se queden huérfanos sus hijos! ¡Que se quede viuda su mujer!

Să-i rămână fiii orfani, şi soţia lui – văduvă!

10 ¡ Que sus hijos se queden sin techo, y que mendiguen el pan lejos de sus ruinas!

Fiii lui să rătăcească cerşind şi căutând printre ruine!

11 ¡ Que sus acreedores les quiten todos sus bienes! ¡Que gente extraña los despoje de sus posesiones!

Cel ce l-a împrumutat să-i ia tot ceea ce are şi străinii să-l jefuiască de rodul muncii lui!

12 ¡ Que nadie tenga de él misericordia! ¡Que nadie compadezca a sus huérfanos!

Să nu mai fie nimeni care să-i arate îndurare şi să nu mai fie nimeni care să arate îndurare orfanilor lui!

13 ¡ Que no quede rastro de sus descendientes! ¡Que su nombre sea borrado de la generación siguiente!

Fie ca urmaşii lui să fie stârpiţi, iar în generaţia următoare să le fie şters numele!

14 S eñor, ¡no olvides la maldad de su padre! ¡Ten presente el pecado de su madre!

Să fie păstrată înaintea Domnului aducerea-aminte a vinii strămoşilor lui şi să nu fie şters păcatul mamei lui!

15 S eñor, ¡no pases por alto su maldad, y borra de la tierra su memoria!

Să rămână de-a pururi înaintea Domnului, iar El să le şteargă amintirea de pe pământ!

16 P orque éste se olvidó de la misericordia, y persiguió hasta darle muerte al miserable que sufre y tiene roto el corazón.

Căci nu şi-a amintit să se poarte cu îndurare, ci l-a prigonit pe sărman şi pe nevoiaş şi l-a omorât pe cel cu inima zdrobită!

17 Y a que amó la maldición, ¡que sea maldito! Despreció la bendición, ¡que nunca sea bendecido!

A iubit blestemul; de el să aibă parte! Nu i-a plăcut binecuvântarea; aceasta să stea departe de el!

18 L a maldad lo envolvió como un manto; como agua, penetró en todo su ser; como aceite, le caló hasta los huesos.

A îmbrăcat blestemul ca pe propria haină, i-a intrat în pântece ca apa şi în oase – ca untdelemnul.

19 ¡ Pues que lo envuelva la maldad como un manto, y que lo oprima para siempre como un cinto!

De aceea, el să-i fie mantaua cu care se acoperă şi brâul cu care se încinge mereu!

20 ¡ Así les pague el Señor a los que me acusan, a los que me calumnian y buscan mi mal!

Aceasta să fie răsplata potrivnicilor mei din partea Domnului şi a celor ce mă vorbesc de rău!

21 P ero tú, mi Señor y Dios, ¡trátame bien por causa de tu nombre! Por tu bondad y misericordia, ¡sálvame!

Dar Tu, Doamne, Stăpâne, de dragul Numelui Tău, fă-Ţi lucrarea cu mine! Pentru că îndurarea Ta este mare, mântuieşte-mă!

22 T e necesito, pues estoy muy afligido; mi corazón tiene profundas heridas.

Căci sunt sărman şi necăjit, iar inima mi-e rănită înăuntrul meu.

23 S iento que me muero, como muere el día; soy sacudido como una langosta.

Pier ca o umbră trecătoare; sunt alungat ca o lăcustă.

24 L as rodillas se me doblan por causa del ayuno, estoy tan débil que mi cuerpo desfallece.

Genunchii îmi sunt slăbiţi de post, iar trupul mi-e sleit din lipsă de grăsime.

25 S oy para la gente objeto de burla; los que me ven, mueven burlones la cabeza.

Am ajuns de batjocura lor; cei ce mă văd dau din cap.

26 S eñor y Dios mío, ¡ayúdame!; por tu gran misericordia, ¡sálvame!

Doamne, Dumnezeul meu, ajută-mă! În îndurarea Ta, scapă-mă!

27 A sí sabrán que esto viene de tu mano, y que eres tú, Señor, quien me ha salvado.

Fă ca ei să recunoască în aceasta mâna Ta, să recunoască că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!

28 N o importa que me maldigan, ¡bendíceme tú! Podrán atacarme, pero quedarán avergonzados, mientras que este siervo tuyo se regocijará.

Ei blestemă, dar Tu binecuvântezi. Ei se ridică şi rămân de ruşine, dar robul Tău se va veseli.

29 C ubre de vergüenza a los que me critican; ¡que la confusión los envuelva como un manto!

Potrivnicii mei se îmbracă cu batjocura, se acoperă cu neruşinarea ca şi cu o manta.

30 Y o te alabaré, Señor, con mucho gozo; ¡te cantaré en medio de una gran multitud!

Eu Îl voi slăvi pe Domnul cu gura mea, în mijlocul multora Îl voi lăuda.

31 P orque defiendes al que nada tiene, y lo libras de quienes lo condenan a muerte.

Căci El stă la dreapta celui sărman, ca să-l scape de acuzatorii lui.