1 P alabras proféticas del rey Lemuel, que su madre le enseñó.

Cuvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

2 ¿ Qué puedo decirte, hijo mío? ¿Qué puedo decirte, hijo de mis entrañas? ¿Qué puedo decirte, respuesta a mis oraciones?

Fiule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

3 Q ue no entregues tu vigor a las mujeres, ni vayas por caminos que destruyen a los reyes.

Nu-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

4 L emuel, hijo mío, no está bien que los reyes beban vino, ni que los príncipes beban sidra;

Nu se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

5 n o sea que por beber se olviden de la ley, y tuerzan el derecho de todos los afligidos.

ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

6 S ea la sidra para el que desfallece, y el vino para los de ánimo amargado.

Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

7 ¡ Que beban y se olviden de sus carencias! ¡Que no se acuerden más de su miseria!

ca să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

8 H abla en lugar de los que no pueden hablar; ¡defiende a todos los desvalidos!

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

9 H abla en su lugar, y hazles justicia; ¡defiende a los pobres y menesterosos! Elogio a la esposa ejemplar

Deschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

10 M ujer ejemplar, ¿quién dará con ella? Su valor excede al de las piedras preciosas.

Femeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

11 S u esposo confía en ella de todo corazón, y por ella no carece de ganancias.

Inima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

12 S iempre lo trata bien, nunca mal, todos los días de su vida.

Ea îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

13 S ale en busca de lana y de lino, y afanosa los trabaja con sus manos.

Ea caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

14 S e asemeja a una nave de mercaderes, que de muy lejos trae sus provisiones.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

15 A un durante la noche se levanta para dar de comer a su familia y asignar a las criadas sus deberes.

Ea se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

16 P ondera el valor de un terreno, y lo compra, y con lo que gana planta un viñedo.

Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

17 S aca fuerzas de flaqueza, y con ahínco se dispone a trabajar.

Ea se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

18 E stá atenta a la buena marcha de su negocio, y por la noche mantiene su lámpara encendida.

Ea simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

19 S abe cómo manejar el huso, y no le es ajeno manejar la rueca.

Saltă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

20 S abe ayudar a los pobres, y tender la mano a los menesterosos.

Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

21 C uando nieva, no teme por su familia, pues todos ellos visten ropas dobles.

Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

22 E lla misma se hace tapices, y se viste de lino fino y de púrpura.

Ea îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

23 S u esposo es bien conocido en la ciudad, y es parte del consejo local de ancianos.

Soţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

24 L as telas que hace, las vende, y provee a los comerciantes con cinturones.

Ea face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

25 S e reviste de fuerza y de honra, y no le preocupa lo que pueda venir.

Se îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

26 H abla siempre con sabiduría, y su lengua se rige por la ley del amor.

Vorbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

27 S iempre atenta a la marcha de su hogar, nunca come un pan que no se haya ganado.

Ea veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

28 S us hijos se levantan y la llaman dichosa; también su esposo la congratula:

Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

29 « Muchas mujeres han hecho el bien, pero tú las sobrepasas a todas.»

„Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

30 L a belleza es engañosa, y hueca la hermosura, pero la mujer que teme al Señor será alabada.

Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 ¡ Reconózcase lo que ha hecho con sus manos! ¡Sea alabada ante todos por sus logros!

Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!