1 T he words of king Lemuel, the prophecy that his mother taught him.

Cuvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

2 W hat, my son? and what, the son of my womb? and what, the son of my vows?

Fiule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

3 G ive not thy strength unto women, nor thy ways to that which destroyeth kings.

Nu-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

4 I t is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine; nor for princes strong drink:

Nu se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

5 l est they drink, and forget the law, and pervert the judgment of any of the afflicted.

ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

6 G ive strong drink unto him that is ready to perish, and wine unto those that be of heavy hearts.

Daţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

7 L et him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.

ca să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

8 O pen thy mouth for the dumb in the cause of all such as are appointed to destruction.

Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

9 O pen thy mouth, judge righteously, and plead the cause of the poor and needy.

Deschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

10 W ho can find a virtuous woman? for her price is far above rubies.

Femeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

11 T he heart of her husband doth safely trust in her, so that he shall have no need of spoil.

Inima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

12 S he will do him good and not evil all the days of her life.

Ea îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

13 S he seeketh wool, and flax, and worketh willingly with her hands.

Ea caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

14 S he is like the merchants’ ships; she bringeth her food from afar.

Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

15 S he riseth also while it is yet night, and giveth meat to her household, and a portion to her maidens.

Ea se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

16 S he considereth a field, and buyeth it: with the fruit of her hands she planteth a vineyard.

Ea se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

17 S he girdeth her loins with strength, and strengtheneth her arms.

Ea se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

18 S he perceiveth that her merchandise is good: her candle goeth not out by night.

Ea simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

19 S he layeth her hands to the spindle, and her hands hold the distaff.

Saltă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

20 S he stretcheth out her hand to the poor; yea, she reacheth forth her hands to the needy.

Ea îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

21 S he is not afraid of the snow for her household: for all her household are clothed with scarlet.

Când ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

22 S he maketh herself coverings of tapestry; her clothing is silk and purple.

Ea îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

23 H er husband is known in the gates, when he sitteth among the elders of the land.

Soţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

24 S he maketh fine linen, and selleth it; and delivereth girdles unto the merchant.

Ea face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

25 S trength and honour are her clothing; and she shall rejoice in time to come.

Se îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

26 S he openeth her mouth with wisdom; and in her tongue is the law of kindness.

Vorbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

27 S he looketh well to the ways of her household, and eateth not the bread of idleness.

Ea veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

28 H er children arise up, and call her blessed; her husband also, and he praiseth her.

Fiii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

29 M any daughters have done virtuously, but thou excellest them all.

„Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

30 F avour is deceitful, and beauty is vain: but a woman that feareth the Lord, she shall be praised.

Farmecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

31 G ive her of the fruit of her hands; and let her own works praise her in the gates.

Apreciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!