1 B oast not thyself of to morrow; for thou knowest not what a day may bring forth.

Nu te lăuda cu ziua de mâine căci nu ştii ce poate aduce o zi!

2 L et another man praise thee, and not thine own mouth; a stranger, and not thine own lips.

Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale!

3 A stone is heavy, and the sand weighty; but a fool’s wrath is heavier than them both.

Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea provocată de un prost este mai grea decât amândouă.

4 W rath is cruel, and anger is outrageous; but who is able to stand before envy?

Furia este nemiloasă şi mânia este cumplită, dar cine poate sta în faţa geloziei?

5 O pen rebuke is better than secret love.

Mai bine o mustrare pe faţă, decât o dragoste ascunsă!

6 F aithful are the wounds of a friend; but the kisses of an enemy are deceitful.

Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşie, dar sărutările unui duşman sunt din abundenţă.

7 T he full soul loatheth an honeycomb; but to the hungry soul every bitter thing is sweet.

Sătulul calcă în picioare mierea, dar pentru cel flămând orice lucru amar este dulce.

8 A s a bird that wandereth from her nest, so is a man that wandereth from his place.

Ca o pasăre care rătăceşte de la cuibul ei, aşa este omul plecat din căminul lui.

9 O intment and perfume rejoice the heart: so doth the sweetness of a man’s friend by hearty counsel.

Uleiul şi parfumul înveselesc inima, iar cuvintele unui prieten care sfătuieşte din suflet sunt dulci.

10 T hine own friend, and thy father’s friend, forsake not; neither go into thy brother’s house in the day of thy calamity: for better is a neighbour that is near than a brother far off.

Nu-l părăsi pe prietenul tău şi nici pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău; mai bine un vecin aproape decât un frate departe.

11 M y son, be wise, and make my heart glad, that I may answer him that reproacheth me.

Fiul meu, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, căci astfel voi putea răspunde celui ce mă dispreţuieşte!

12 A prudent man foreseeth the evil, and hideth himself; but the simple pass on, and are punished.

Omul prudent vede pericolul şi se ascunde, dar nesăbuiţii merg înainte şi au de suferit.

13 T ake his garment that is surety for a stranger, and take a pledge of him for a strange woman.

Ia-i haina celui ce a girat pentru un străin şi ţine-o garanţie dacă a girat pentru o străină!

14 H e that blesseth his friend with a loud voice, rising early in the morning, it shall be counted a curse to him.

Binecuvântarea semenului cu voce tare dis-de-dimineaţă este socotită ca un blestem.

15 A continual dropping in a very rainy day and a contentious woman are alike.

O picurare continuă într-o zi ploioasă şi o soţie cicălitoare sunt tot una:

16 W hosoever hideth her hideth the wind, and the ointment of his right hand, which bewrayeth itself.

cine încearcă s-o oprească parcă ar opri vântul şi parcă ar apuca untdelemnul cu mâna!

17 I ron sharpeneth iron; so a man sharpeneth the countenance of his friend.

După cum fierul ascute fierul, tot astfel şi omul însuşi îl face mai ager pe semenul său.

18 W hoso keepeth the fig tree shall eat the fruit thereof: so he that waiteth on his master shall be honoured.

Cine îngrijeşte de un smochin îi va mânca roadele şi cine are grijă de stăpânul său va fi preţuit.

19 A s in water face answereth to face, so the heart of man to man.

După cum apa reflectă o faţă, tot astfel şi inima omului îl reflectă pe om.

20 H ell and destruction are never full; so the eyes of man are never satisfied.

Aşa cum Locuinţa Morţilor şi Locul Nimicirii nu se satură niciodată, nici ochii omului nu se pot sătura.

21 A s the fining pot for silver, and the furnace for gold; so is a man to his praise.

Creuzetul este pentru argint şi cuptorul pentru aur, dar un om este testat de lauda pe care o primeşte.

22 T hough thou shouldest bray a fool in a mortar among wheat with a pestle, yet will not his foolishness depart from him.

Chiar dacă ai pisa un prost cu pisălogul în piuă, printre grăunţe, tot nu vei putea îndepărta prostia de la el.

23 B e thou diligent to know the state of thy flocks, and look well to thy herds.

Îngrijeşte-ţi bine turmele şi dă atenţie cirezilor tale,

24 F or riches are not for ever: and doth the crown endure to every generation?

pentru că nici bogăţiile nu sunt veşnice şi nici coroana nu ţine pe vecie!

25 T he hay appeareth, and the tender grass sheweth itself, and herbs of the mountains are gathered.

După ce este îndepărtat fânul, şi iarba nouă se arată, iar iarba de pe dealuri este strânsă,

26 T he lambs are for thy clothing, and the goats are the price of the field.

mieii vor fi pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata câmpului.

27 A nd thou shalt have goats’ milk enough for thy food, for the food of thy household, and for the maintenance for thy maidens.

Vei avea lapte de capră suficient pentru hrana ta, a familiei tale şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.