1 C uvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

The words of king Lemuel, the prophecy that his mother taught him.

2 F iule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

What, my son? and what, the son of my womb? and what, the son of my vows?

3 N u-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

Give not thy strength unto women, nor thy ways to that which destroyeth kings.

4 N u se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

It is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine; nor for princes strong drink:

5 c a nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

lest they drink, and forget the law, and pervert the judgment of any of the afflicted.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

Give strong drink unto him that is ready to perish, and wine unto those that be of heavy hearts.

7 c a să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

Let him drink, and forget his poverty, and remember his misery no more.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

Open thy mouth for the dumb in the cause of all such as are appointed to destruction.

9 D eschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

Open thy mouth, judge righteously, and plead the cause of the poor and needy.

10 F emeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

Who can find a virtuous woman? for her price is far above rubies.

11 I nima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

The heart of her husband doth safely trust in her, so that he shall have no need of spoil.

12 E a îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

She will do him good and not evil all the days of her life.

13 E a caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

She seeketh wool, and flax, and worketh willingly with her hands.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

She is like the merchants’ ships; she bringeth her food from afar.

15 E a se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

She riseth also while it is yet night, and giveth meat to her household, and a portion to her maidens.

16 E a se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

She considereth a field, and buyeth it: with the fruit of her hands she planteth a vineyard.

17 E a se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

She girdeth her loins with strength, and strengtheneth her arms.

18 E a simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

She perceiveth that her merchandise is good: her candle goeth not out by night.

19 S altă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

She layeth her hands to the spindle, and her hands hold the distaff.

20 E a îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

She stretcheth out her hand to the poor; yea, she reacheth forth her hands to the needy.

21 C ând ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

She is not afraid of the snow for her household: for all her household are clothed with scarlet.

22 E a îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

She maketh herself coverings of tapestry; her clothing is silk and purple.

23 S oţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

Her husband is known in the gates, when he sitteth among the elders of the land.

24 E a face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

She maketh fine linen, and selleth it; and delivereth girdles unto the merchant.

25 S e îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

Strength and honour are her clothing; and she shall rejoice in time to come.

26 V orbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

She openeth her mouth with wisdom; and in her tongue is the law of kindness.

27 E a veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

She looketh well to the ways of her household, and eateth not the bread of idleness.

28 F iii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

Her children arise up, and call her blessed; her husband also, and he praiseth her.

29 „ Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

Many daughters have done virtuously, but thou excellest them all.

30 F armecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Favour is deceitful, and beauty is vain: but a woman that feareth the Lord, she shall be praised.

31 A preciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!

Give her of the fruit of her hands; and let her own works praise her in the gates.