1 U n oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei, era bolnav.

Now a certain man was sick, named Lazarus, of Bethany, the town of Mary and her sister Martha.

2 M aria era cea care L-a uns pe Domnul cu parfum şi I-a şters picioarele cu părul ei; fratele ei, Lazăr, era bolnav.

(It was that Mary which anointed the Lord with ointment, and wiped his feet with her hair, whose brother Lazarus was sick.)

3 S urorile au trimis la Isus să-I spună: „Doamne, iată că cel pe care-l iubeşti este bolnav!“

Therefore his sisters sent unto him, saying, Lord, behold, he whom thou lovest is sick.

4 D ar Isus, când a auzit, a zis: „Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie slăvit prin ea.“

When Jesus heard that, he said, This sickness is not unto death, but for the glory of God, that the Son of God might be glorified thereby.

5 I sus îi iubea pe Marta, pe sora ei şi pe Lazăr.

Now Jesus loved Martha, and her sister, and Lazarus.

6 T otuşi, când a auzit că Lazăr este bolnav, a mai rămas în locul unde era încă două zile.

When he had heard therefore that he was sick, he abode two days still in the same place where he was.

7 D upă aceea le-a zis ucenicilor: – Să ne ducem din nou în Iudeea!

Then after that saith he to his disciples, Let us go into Judæa again.

8 U cenicii I-au răspuns: – Rabbi, până acum iudeii căutau să arunce cu pietre în Tine şi Tu Te duci din nou acolo?!

His disciples say unto him, Master, the Jews of late sought to stone thee; and goest thou thither again?

9 I sus le-a răspuns: – Nu sunt douăsprezece ore de lumină în zi? Dacă cineva umblă ziua, nu se împiedică, pentru că vede lumina acestei lumi,

Jesus answered, Are there not twelve hours in the day? If any man walk in the day, he stumbleth not, because he seeth the light of this world.

10 d ar dacă cineva umblă noaptea, se împiedică, pentru că lumina nu este în el.

But if a man walk in the night, he stumbleth, because there is no light in him.

11 D upă ce a spus acestea, le-a zis: – Lazăr, prietenul nostru, doarme, dar Mă duc să-l trezesc.

These things said he: and after that he saith unto them, Our friend Lazarus sleepeth; but I go, that I may awake him out of sleep.

12 U cenicii I-au zis: – Doamne, dacă doarme, atunci se va face bine!

Then said his disciples, Lord, if he sleep, he shall do well.

13 I sus vorbise însă despre moartea Lui, dar ei credeau că vorbeşte despre somnul obişnuit.

Howbeit Jesus spake of his death: but they thought that he had spoken of taking of rest in sleep.

14 A tunci Isus le-a spus deschis: – Lazăr a murit.

Then said Jesus unto them plainly, Lazarus is dead.

15 Ş i mă bucur pentru voi că n-am fost acolo, ca să credeţi. Dar să mergem la el!

And I am glad for your sakes that I was not there, to the intent ye may believe; nevertheless let us go unto him.

16 A tunci Toma, căruia i se zicea „Didimus“, le-a zis celorlalţi ucenici: „Să mergem şi noi să murim împreună cu El!“ Isus, învierea şi viaţa

Then said Thomas, which is called Didymus, unto his fellowdisciples, Let us also go, that we may die with him.

17 C ând a ajuns Isus, a aflat că Lazăr era deja de patru zile în mormânt.

Then when Jesus came, he found that he had lain in the grave four days already.

18 B etania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii,

Now Bethany was nigh unto Jerusalem, about fifteen furlongs off:

19 ş i mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi la Maria ca să le consoleze pentru moartea fratelui lor.

and many of the Jews came to Martha and Mary, to comfort them concerning their brother.

20 C ând a auzit Marta că vine Isus, s-a dus să-L întâmpine. Maria însă şedea în casă.

Then Martha, as soon as she heard that Jesus was coming, went and met him: but Mary sat still in the house.

21 M arta I-a zis lui Isus: – Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!

Then said Martha unto Jesus, Lord, if thou hadst been here, my brother had not died.

22 D ar şi acum ştiu că orice-I vei cere lui Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da!

But I know, that even now, whatsoever thou wilt ask of God, God will give it thee.

23 I sus i-a zis: – Fratele tău va învia!

Jesus saith unto her, Thy brother shall rise again.

24 M arta I-a răspuns: – Ştiu că va învia la învierea din ziua de pe urmă.

Martha saith unto him, I know that he shall rise again in the resurrection at the last day.

25 I sus i-a zis: – Eu sunt învierea şi viaţa. Cel ce crede în Mine va trăi chiar dacă moare.

Jesus said unto her, I am the resurrection, and the life: he that believeth in me, though he were dead, yet shall he live:

26 Ş i oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta?

and whosoever liveth and believeth in me shall never die. Believest thou this?

27 E a I-a răspuns: – Da, Doamne, cred că Tu eşti Cristosul, Fiul lui Dumnezeu, Cel Care urma să vină în lume!

She saith unto him, Yea, Lord: I believe that thou art the Christ, the Son of God, which should come into the world.

28 Ş i spunând aceasta, s-a dus şi a chemat-o pe Maria, sora ei, zicându-i în şoaptă: „A sosit Învăţătorul şi te cheamă!“

And when she had so said, she went her way, and called Mary her sister secretly, saying, The Master is come, and calleth for thee.

29 C um a auzit aceasta, Maria s-a ridicat repede şi s-a dus la El.

As soon as she heard that, she arose quickly, and came unto him.

30 I sus încă nu intrase în sat, ci era tot în locul unde-L întâmpinase Marta.

Now Jesus was not yet come into the town, but was in that place where Martha met him.

31 I udeii care erau cu ea în casă şi o consolau, când au văzut că Maria se ridică repede şi iese, au urmat-o, crezând că se duce la mormânt, ca să plângă acolo.

The Jews then which were with her in the house, and comforted her, when they saw Mary, that she rose up hastily and went out, followed her, saying, She goeth unto the grave to weep there.

32 M aria, când a ajuns unde era Isus şi L-a văzut, a căzut la picioarele Lui şi I-a zis: „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu!“

Then when Mary was come where Jesus was, and saw him, she fell down at his feet, saying unto him, Lord, if thou hadst been here, my brother had not died.

33 I sus, când a văzut-o plângând, pe ea şi pe iudeii care veniseră cu ea, s-a înfiorat în duh şi s-a tulburat.

When Jesus therefore saw her weeping, and the Jews also weeping which came with her, he groaned in the spirit, and was troubled,

34 A întrebat: – Unde l-aţi pus? Ei I-au răspuns: – Doamne, vino şi vezi!

and said, Where have ye laid him? They said unto him, Lord, come and see.

35 I sus a început să plângă.

Jesus wept.

36 A tunci iudeii au zis: „Iată cât de mult îl iubea!“

Then said the Jews, Behold how he loved him!

37 Î nsă unii dintre ei ziceau: „El, Care a deschis ochii orbului, nu putea face ca nici omul acesta să nu moară?“ Învierea lui Lazăr

And some of them said, Could not this man, which opened the eyes of the blind, have caused that even this man should not have died?

38 I sus s-a înfiorat din nou în Sine şi S-a dus la mormânt, care era o peşteră la intrarea căreia fusese pusă o piatră.

Jesus therefore again groaning in himself cometh to the grave. It was a cave, and a stone lay upon it.

39 I sus a zis: „Daţi la o parte piatra!“ Marta, sora celui mort, I-a zis: – Doamne, deja miroase urât, căci este mort de patru zile!

Jesus said, Take ye away the stone. Martha, the sister of him that was dead, saith unto him, Lord, by this time he stinketh: for he hath been dead four days.

40 I sus i-a zis: – Nu ţi-am spus că, dacă crezi, vei vedea slava lui Dumnezeu?

Jesus saith unto her, Said I not unto thee, that, if thou wouldest believe, thou shouldest see the glory of God?

41 A u dat deci piatra la o parte. Isus Şi-a ridicat ochii şi a zis: „Tată, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat!

Then they took away the stone from the place where the dead was laid. And Jesus lifted up his eyes, and said, Father, I thank thee that thou hast heard me.

42 Ş tiam că întotdeauna Mă asculţi, dar am spus aceasta din pricina mulţimii care stă împrejur, pentru ca ei să creadă că Tu M-ai trimis.“

And I knew that thou hearest me always: but because of the people which stand by I said it, that they may believe that thou hast sent me.

43 D upă ce a spus acestea, a strigat cu glas tare: „Lazăr, vino afară!“

And when he thus had spoken, he cried with a loud voice, Lazarus, come forth.

44 M ortul a ieşit cu picioarele şi mâinile legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată într-un ştergar. Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!“ Uneltire împotriva lui Isus

And he that was dead came forth, bound hand and foot with graveclothes: and his face was bound about with a napkin. Jesus saith unto them, Loose him, and let him go.

45 M ulţi dintre iudeii care au venit la Maria şi care au văzut ce a făcut Isus, au crezut în El.

Then many of the Jews which came to Mary, and had seen the things which Jesus did, believed on him.

46 D ar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus ce făcuse Isus.

But some of them went their ways to the Pharisees, and told them what things Jesus had done.

47 C onducătorii preoţilor şi fariseii au adunat Sinedriul şi au zis: – Ce să facem? Omul Acesta face multe semne.

Then gathered the chief priests and the Pharisees a council, and said, What do we? for this man doeth many miracles.

48 D acă-L lăsăm să continue aşa, toţi vor crede în El şi vor veni romanii şi ne vor nimici atât locul, cât şi neamul!

If we let him thus alone, all men will believe on him: and the Romans shall come and take away both our place and nation.

49 Î nsă unul dintre ei, Caiafa, care era mare preot în anul acela, le-a zis: – Voi nu ştiţi nimic!

And one of them, named Caiaphas, being the high priest that same year, said unto them, Ye know nothing at all,

50 N u vă daţi seama că este mai de folos pentru voi să moară un singur om pentru popor şi să nu piară întregul neam?!

nor consider that it is expedient for us, that one man should die for the people, and that the whole nation perish not.

51 D ar nu a spus lucrul acesta de la el, ci, fiind mare preot în anul acela, a profeţit că Isus urma să moară pentru neam

And this spake he not of himself: but being high priest that year, he prophesied that Jesus should die for that nation;

52 ş i nu numai pentru neam, ci şi ca să-i adune laolaltă pe copiii lui Dumnezeu cei risipiţi.

And not for that nation only, but that also he should gather together in one the children of God that were scattered abroad.

53 A şadar, din ziua aceea au plănuit să-L omoare.

Then from that day forth they took counsel together for to put him to death.

54 C a urmare, Isus nu mai umbla pe faţă printre iudei, ci a plecat de acolo în regiunea din apropierea pustiei, într-o cetate numită Efraim, şi a rămas acolo cu ucenicii.

Jesus therefore walked no more openly among the Jews; but went thence unto a country near to the wilderness, into a city called Ephraim, and there continued with his disciples.

55 P aştele iudeilor era aproape şi mulţi din ţinutul acela se suiau la Ierusalim înainte de Paşte ca să se curăţească.

And the Jews’ passover was nigh at hand: and many went out of the country up to Jerusalem before the passover, to purify themselves.

56 E i Îl căutau pe Isus şi-şi spuneau unii altora, în timp ce stăteau în Templu: „Ce credeţi? Nu va veni la sărbătoare?“

Then sought they for Jesus, and spake among themselves, as they stood in the temple, What think ye, that he will not come to the feast?

57 D ar conducătorii preoţilor şi fariseii dăduseră poruncă ca, dacă cineva ştie unde este, să le dea de ştire, astfel încât să-L poată aresta.

Now both the chief priests and the Pharisees had given a commandment, that, if any man knew where he were, he should shew it, that they might take him.