1 F ariseii şi câţiva dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El
Then came together unto him the Pharisees, and certain of the scribes, which came from Jerusalem.
2 ş i i-au văzut pe câţiva dintre ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile „necurate“, adică nespălate. –
And when they saw some of his disciples eat bread with defiled, that is to say, with unwashen, hands, they found fault.
3 C ăci fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă dacă nu-şi spală cu atenţie mâinile, respectând astfel tradiţia bătrânilor.
For the Pharisees, and all the Jews, except they wash their hands oft, eat not, holding the tradition of the elders.
4 I ar când se întorc de la piaţă, nu mănâncă dacă nu s-au scăldat. Şi mai sunt multe alte lucruri pe care le-au luat să le respecte, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz (şi a paturilor) –
And when they come from the market, except they wash, they eat not. And many other things there be, which they have received to hold, as the washing of cups, and pots, brasen vessels, and of tables.
5 A tunci fariseii şi cărturarii L-au întrebat pe Isus: – De ce ucenicii Tăi nu respectă tradiţia bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile „necurate“?
Then the Pharisees and scribes asked him, Why walk not thy disciples according to the tradition of the elders, but eat bread with unwashen hands?
6 E l le-a răspuns: – Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, aşa cum este scris: „Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine!
He answered and said unto them, Well hath Esaias prophesied of you hypocrites, as it is written, This people honoureth me with their lips, but their heart is far from me.
7 D egeaba însă Mi se închină ei, dând ca învăţături nişte porunci de-ale oamenilor!“
Howbeit in vain do they worship me, teaching for doctrines the commandments of men.
8 V oi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor!
For laying aside the commandment of God, ye hold the tradition of men, as the washing of pots and cups: and many other such like things ye do.
9 A poi le-a zis: „Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi tradiţia voastră!
And he said unto them, Full well ye reject the commandment of God, that ye may keep your own tradition.
10 C ăci Moise a zis: «Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!» şi «Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.»
For Moses said, Honour thy father and thy mother; and, Whoso curseth father or mother, let him die the death:
11 Î nsă voi ziceţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: ‘Orice ai putea primi de la mine este korban ’ – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu –,
But ye say, If a man shall say to his father or mother, It is Corban, that is to say, a gift, by whatsoever thou mightest be profited by me; he shall be free.
12 p e acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!»
And ye suffer him no more to do ought for his father or his mother;
13 Ş i anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră pe care o răspândiţi! Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!“ Lucrurile care-l spurcă pe om
making the word of God of none effect through your tradition, which ye have delivered: and many such like things do ye.
14 I sus a chemat din nou mulţimea şi a zis: „Ascultaţi-Mă cu toţii şi înţelegeţi!
And when he had called all the people unto him, he said unto them, Hearken unto me every one of you, and understand:
15 N u există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată spurca, ci ceea ce iese din om, aceea îl spurcă!“
There is nothing from without a man, that entering into him can defile him: but the things which come out of him, those are they that defile the man.
16 ( Dacă cineva are urechi de auzit, să audă!)
If any man have ears to hear, let him hear.
17 D upă ce a lăsat mulţimea şi a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă.
And when he was entered into the house from the people, his disciples asked him concerning the parable.
18 E l le-a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? Nu înţelegeţi că orice intră în om din afară nu-l poate spurca,
And he saith unto them, Are ye so without understanding also? Do ye not perceive, that whatsoever thing from without entereth into the man, it cannot defile him;
19 f iindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină?“ A declarat astfel curate toate bucatele.
because it entereth not into his heart, but into the belly, and goeth out into the draught, purging all meats?
20 A poi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl spurcă pe om.
And he said, That which cometh out of the man, that defileth the man.
21 C ăci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile, furturile, crimele,
For from within, out of the heart of men, proceed evil thoughts, adulteries, fornications, murders,
22 a dulterele, lăcomia, răutatea, înşelăciunea, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria şi prostia!
thefts, covetousness, wickedness, deceit, lasciviousness, an evil eye, blasphemy, pride, foolishness:
23 T oate aceste rele ies dinăuntru şi ele îl spurcă pe om!“ Credinţa femeii siro-feniciene
all these evil things come from within, and defile the man.
24 I sus a plecat de acolo şi S-a dus în regiunile Tirului. Vrând să nu ştie nimeni că se află acolo, a intrat într-o casă, dar n-a putut rămâne neobservat,
And from thence he arose, and went into the borders of Tyre and Sidon, and entered into an house, and would have no man know it: but he could not be hid.
25 c ăci imediat, o femeie care auzise despre El şi a cărei fetiţă avea un duh necurat, a venit la El şi I-a căzut la picioare.
For a certain woman, whose young daughter had an unclean spirit, heard of him, and came and fell at his feet:
26 F emeia era o grecoaică, originară din Siro-Fenicia. Ea L-a rugat să scoată demonul din fetiţa ei,
the woman was a Greek, a Syrophenician by nation; and she besought him that he would cast forth the devil out of her daughter.
27 d ar Isus i-a zis: – Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să se ia pâinea copiilor şi să se arunce la căţeluşi!
But Jesus said unto her, Let the children first be filled: for it is not meet to take the children’s bread, and to cast it unto the dogs.
28 – Da, Doamne, I-a zis ea, dar şi căţeluşii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor!
And she answered and said unto him, Yes, Lord: yet the dogs under the table eat of the children’s crumbs.
29 A tunci El i-a zis: – Pentru răspunsul acesta, du-te; demonul a ieşit din fetiţa ta!
And he said unto her, For this saying go thy way; the devil is gone out of thy daughter.
30 E a a plecat acasă şi a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieşise. Isus vindecă un surdo-mut
And when she was come to her house, she found the devil gone out, and her daughter laid upon the bed.
31 I sus S-a întors din regiunea Tirului şi S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin regiunea Decapolis.
And again, departing from the coasts of Tyre and Sidon, he came unto the sea of Galilee, through the midst of the coasts of Decapolis.
32 A u adus la El un surd, care totodată vorbea greu, şi L-au rugat să-Şi pună mâna peste El.
And they bring unto him one that was deaf, and had an impediment in his speech; and they beseech him to put his hand upon him.
33 I sus l-a luat deoparte din mulţime, Şi-a pus degetele în urechile lui şi i-a atins limba cu saliva Lui.
And he took him aside from the multitude, and put his fingers into his ears, and he spit, and touched his tongue;
34 A poi a privit spre cer, a oftat şi i-a zis: „ Efata!“, care înseamnă: „Deschide-te!“
and looking up to heaven, he sighed, and saith unto him, Ephphatha, that is, Be opened.
35 Ş i (imediat) i s-au deschis urechile, i s-a descleştat limba şi a început să vorbească desluşit.
And straightway his ears were opened, and the string of his tongue was loosed, and he spake plain.
36 I sus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei vesteau aceasta mai mult.
And he charged them that they should tell no man: but the more he charged them, so much the more a great deal they published it;
37 E i erau uimiţi peste măsură şi ziceau: „El pe toate le face bine; chiar şi pe surzi îi face să audă, iar pe muţi, să vorbească!“
and were beyond measure astonished, saying, He hath done all things well: he maketh both the deaf to hear, and the dumb to speak.