1 F ariseii şi câţiva dintre cărturarii care veniseră de la Ierusalim s-au adunat la El

And there are gathered together unto him the Pharisees, and certain of the scribes, who had come from Jerusalem,

2 ş i i-au văzut pe câţiva dintre ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile „necurate“, adică nespălate. –

and had seen that some of his disciples ate their bread with defiled, that is, unwashen, hands.

3 C ăci fariseii şi toţi iudeii nu mănâncă dacă nu-şi spală cu atenţie mâinile, respectând astfel tradiţia bătrânilor.

(For the Pharisees, and all the Jews, except they wash their hands diligently, eat not, holding the tradition of the elders;

4 I ar când se întorc de la piaţă, nu mănâncă dacă nu s-au scăldat. Şi mai sunt multe alte lucruri pe care le-au luat să le respecte, cum ar fi: spălarea paharelor, a ulcioarelor, a vaselor de bronz (şi a paturilor) –

and when they come from the market-place, except they bathe themselves, they eat not; and many other things there are, which they have received to hold, washings of cups, and pots, and brasen vessels.)

5 A tunci fariseii şi cărturarii L-au întrebat pe Isus: – De ce ucenicii Tăi nu respectă tradiţia bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile „necurate“?

And the Pharisees and the scribes ask him, Why walk not thy disciples according to the tradition of the elders, but eat their bread with defiled hands?

6 E l le-a răspuns: – Ipocriţilor! Bine a profeţit Isaia despre voi, aşa cum este scris: „Poporul acesta Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine!

And he said unto them, Well did Isaiah prophesy of you hypocrites, as it is written, This people honoreth me with their lips, But their heart is far from me.

7 D egeaba însă Mi se închină ei, dând ca învăţături nişte porunci de-ale oamenilor!“

But in vain do they worship me, Teaching as their doctrines the precepts of men.

8 V oi lăsaţi porunca lui Dumnezeu şi ţineţi tradiţia oamenilor!

Ye leave the commandment of God, and hold fast the tradition of men.

9 A poi le-a zis: „Şi aţi respins frumos porunca lui Dumnezeu ca să ţineţi tradiţia voastră!

And he said unto them, Full well do ye reject the commandment of God, that ye may keep your tradition.

10 C ăci Moise a zis: «Cinsteşte-i pe tatăl tău şi pe mama ta!» şi «Cel ce îşi blestemă tatăl sau mama trebuie să fie pedepsit cu moartea.»

For Moses said, Honor thy father and thy mother; and, He that speaketh evil of father or mother, let him die the death:

11 Î nsă voi ziceţi: «Dacă un om spune tatălui său sau mamei sale: ‘Orice ai putea primi de la mine este korban ’ – adică este deja închinat ca dar lui Dumnezeu –,

but ye say, If a man shall say to his father or his mother, That wherewith thou mightest have been profited by me is Corban, that is to say, Given to God;

12 p e acela nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau mama lui!»

ye no longer suffer him to do aught for his father or his mother;

13 Ş i anulaţi astfel Cuvântul lui Dumnezeu prin tradiţia voastră pe care o răspândiţi! Şi faceţi multe alte lucruri de felul acesta!“ Lucrurile care-l spurcă pe om

making void the word of God by your tradition, which ye have delivered: and many such like things ye do.

14 I sus a chemat din nou mulţimea şi a zis: „Ascultaţi-Mă cu toţii şi înţelegeţi!

And he called to him the multitude again, and said unto them, Hear me all of you, and understand:

15 N u există nimic din afara omului, care, intrând în el, să-l poată spurca, ci ceea ce iese din om, aceea îl spurcă!“

there is nothing from without the man, that going into him can defile him; but the things which proceed out of the man are those that defile the man.

16 ( Dacă cineva are urechi de auzit, să audă!)

If any man hath ears to hear, let him hear.

17 D upă ce a lăsat mulţimea şi a intrat în casă, ucenicii Lui L-au întrebat despre pildă.

And when he was entered into the house from the multitude, his disciples asked of him the parable.

18 E l le-a zis: „Şi voi tot fără pricepere sunteţi? Nu înţelegeţi că orice intră în om din afară nu-l poate spurca,

And he saith unto them, Are ye so without understanding also? Perceive ye not, that whatsoever from without goeth into the man, it cannot defile him;

19 f iindcă nu intră în inima lui, ci în stomac, iar apoi este aruncat afară, în latrină?“ A declarat astfel curate toate bucatele.

because it goeth not into his heart, but into his belly, and goeth out into the draught? This he said, making all meats clean.

20 A poi a zis: „Ceea ce iese din om, aceea îl spurcă pe om.

And he said, That which proceedeth out of the man, that defileth the man.

21 C ăci dinăuntru, din inima omului, ies gândurile rele, curviile, furturile, crimele,

For from within, out of the heart of men, evil thoughts proceed, fornications, thefts, murders, adulteries,

22 a dulterele, lăcomia, răutatea, înşelăciunea, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria şi prostia!

covetings, wickednesses, deceit, lasciviousness, an evil eye, railing, pride, foolishness:

23 T oate aceste rele ies dinăuntru şi ele îl spurcă pe om!“ Credinţa femeii siro-feniciene

all these evil things proceed from within, and defile the man.

24 I sus a plecat de acolo şi S-a dus în regiunile Tirului. Vrând să nu ştie nimeni că se află acolo, a intrat într-o casă, dar n-a putut rămâne neobservat,

And from thence he arose, and went away into the borders of Tyre and Sidon. And he entered into a house, and would have no man know it; and he could not be hid.

25 c ăci imediat, o femeie care auzise despre El şi a cărei fetiţă avea un duh necurat, a venit la El şi I-a căzut la picioare.

But straightway a woman, whose little daughter had an unclean spirit, having heard of him, came and fell down at his feet.

26 F emeia era o grecoaică, originară din Siro-Fenicia. Ea L-a rugat să scoată demonul din fetiţa ei,

Now the woman was a Greek, a Syrophoenician by race. And she besought him that he would cast forth the demon out of her daughter.

27 d ar Isus i-a zis: – Lasă să se sature mai întâi copiii, căci nu este bine să se ia pâinea copiilor şi să se arunce la căţeluşi!

And he said unto her, Let the children first be filled: for it is not meet to take the children's bread and cast it to the dogs.

28 – Da, Doamne, I-a zis ea, dar şi căţeluşii de sub masă mănâncă din firimiturile copiilor!

But she answered and saith unto him, Yea, Lord; even the dogs under the table eat of the children's crumbs.

29 A tunci El i-a zis: – Pentru răspunsul acesta, du-te; demonul a ieşit din fetiţa ta!

And he said unto her, For this saying go thy way; the demon is gone out of thy daughter.

30 E a a plecat acasă şi a găsit copilul culcat pe pat, iar demonul ieşise. Isus vindecă un surdo-mut

And she went away unto her house, and found the child laid upon the bed, and the demon gone out.

31 I sus S-a întors din regiunea Tirului şi S-a dus, prin Sidon, la Marea Galileii, trecând prin regiunea Decapolis.

And again he went out from the borders of Tyre, and came through Sidon unto the sea of Galilee, through the midst of the borders of Decapolis.

32 A u adus la El un surd, care totodată vorbea greu, şi L-au rugat să-Şi pună mâna peste El.

And they bring unto him one that was deaf, and had an impediment in his speech; and they beseech him to lay his hand upon him.

33 I sus l-a luat deoparte din mulţime, Şi-a pus degetele în urechile lui şi i-a atins limba cu saliva Lui.

And he took him aside from the multitude privately, and put his fingers into his ears, and he spat, and touched his tongue;

34 A poi a privit spre cer, a oftat şi i-a zis: „ Efata!“, care înseamnă: „Deschide-te!“

and looking up to heaven, he sighed, and saith unto him, Ephphatha, that is, Be opened.

35 Ş i (imediat) i s-au deschis urechile, i s-a descleştat limba şi a început să vorbească desluşit.

And his ears were opened, and the bond of his tongue was loosed, and he spake plain.

36 I sus le-a poruncit să nu spună nimănui, dar cu cât le poruncea să nu spună, cu atât ei vesteau aceasta mai mult.

And he charged them that they should tell no man: but the more he charged them, so much the more a great deal they published it.

37 E i erau uimiţi peste măsură şi ziceau: „El pe toate le face bine; chiar şi pe surzi îi face să audă, iar pe muţi, să vorbească!“

And they were beyond measure astonished, saying, He hath done all things well; he maketh even the deaf to hear, and the dumb to speak.