1 L uaţi seama să nu vă îndepliniţi dreptatea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei! Altminteri, nu veţi mai primi nicio răsplată de la Tatăl vostru, Care este în ceruri!
Take heed that ye do not your righteousness before men, to be seen of them: else ye have no reward with your Father who is in heaven.
2 A şa că, atunci când faci milostenie, nu suna din trâmbiţă înaintea ta, cum fac ipocriţii în sinagogi şi pe străzi, ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au primit răsplata!
When therefore thou doest alms, sound not a trumpet before thee, as the hypocrites do in the synagogues and in the streets, that they may have glory of men. Verily I say unto you, They have received their reward.
3 T u însă când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,
But when thou doest alms, let not thy left hand know what thy right hand doeth:
4 p entru ca milostenia ta sa fie făcută în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Despre rugăciune
that thine alms may be in secret: and thy Father who seeth in secret shall recompense thee.
5 A tunci când vă rugaţi, să nu fiţi ca ipocriţii, căci lor le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile străzilor, ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au primit răsplata!
And when ye pray, ye shall not be as the hypocrites: for they love to stand and pray in the synagogues and in the corners of the streets, that they may be seen of men. Verily I say unto you, They have received their reward.
6 C i tu, când te rogi, intră în camera ta, încuie uşa după tine şi roagă-te Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
But thou, when thou prayest, enter into thine inner chamber, and having shut thy door, pray to thy Father who is in secret, and thy Father who seeth in secret shall recompense thee.
7 C ând vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi cuvinte, cum fac neamurile care cred că, dacă spun multe cuvinte, vor fi ascultaţi.
And in praying use not vain repetitions, as the Gentiles do: for they think that they shall be heard for their much speaking.
8 V oi să nu fiţi ca ei, pentru că Tatăl vostru ştie de ce anume aveţi nevoie mai înainte ca voi să-I cereţi.
Be not therefore like unto them: for your Father knoweth what things ye have need of, before ye ask him.
9 I ată deci cum trebuie să vă rugaţi: «Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se Numele Tău,
After this manner therefore pray ye. Our Father who art in heaven, Hallowed be thy name.
10 v ie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ!
Thy kingdom come. Thy will be done, as in heaven, so on earth.
11 P âinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi!
Give us this day our daily bread.
12 Ş i ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm celor ce ne greşesc!
And forgive us our debts, as we also have forgiven our debtors.
13 Ş i nu ne lăsa să cădem în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău! (Căci a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, în veci. Amin!) »
And bring us not into temptation, but deliver us from the evil one.
14 D acă le iertaţi oamenilor greşelile, şi Tatăl vostru cel ceresc vi le va ierta vouă,
For if ye forgive men their trespasses, your heavenly Father will also forgive you.
15 d ar dacă nu-i iertaţi pe oameni, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile. Despre post
But if ye forgive not men their trespasses, neither will your Father forgive your trespasses.
16 A tunci când postiţi, să nu afişaţi nişte feţe posomorâte ca ipocriţii care îşi urâţesc feţele, ca să le arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata!
Moreover when ye fast, be not, as the hypocrites, of a sad countenance: for they disfigure their faces, that they may be seen of men to fast. Verily I say unto you, They have received their reward.
17 C i tu, când posteşti, unge-ţi capul şi spală-ţi faţa,
But thou, when thou fastest, anoint thy head, and wash thy face;
18 c a să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti. Despre adevăratele comori
that thou be not seen of men to fast, but of thy Father who is in secret: and thy Father, who seeth in secret, shall recompense thee.
19 N u vă adunaţi comori pe pământ, unde le distrug moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii,
Lay not up for yourselves treasures upon the earth, where moth and rust consume, and where thieves break through and steal:
20 c i adunaţi-vă comori în cer, unde nu le distrug moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.
but lay up for yourselves treasures in heaven, where neither moth nor rust doth consume, and where thieves do not break through nor steal:
21 C ăci acolo unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.
for where thy treasure is, there will thy heart be also.
22 O chiul este felinarul trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină,
The lamp of the body is the eye: if therefore thine eye be single, thy whole body shall be full of light.
23 d ar dacă ochiul tău este rău, atunci tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşadar, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!
But if thine eye be evil, thy whole body shall be full of darkness. If therefore the light that is in thee be darkness, how great is the darkness!
24 N imeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia şi-l va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona. Despre îngrijorări
No man can serve two masters; for either he will hate the one, and love the other; or else he will hold to one, and despise the other. Ye cannot serve God and mammon.
25 D e aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca! Oare nu este viaţa mai mult decât hrana şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
Therefore I say unto you, be not anxious for your life, what ye shall eat, or what ye shall drink; nor yet for your body, what ye shall put on. Is not the life more than the food, and the body than the raiment?
26 U itaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră şi nici nu adună în hambare. Şi totuşi Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai valoroşi decât ele?
Behold the birds of the heaven, that they sow not, neither do they reap, nor gather into barns; and your heavenly Father feedeth them. Are not ye of much more value then they?
27 Ş i apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!
And which of you by being anxious can add one cubit unto the measure of his life?
28 Ş i de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc.
And why are ye anxious concerning raiment? Consider the lilies of the field, how they grow; they toil not, neither do they spin:
29 Ş i totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!
yet I say unto you, that even Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.
30 I ar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, oare nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?!
But if God doth so clothe the grass of the field, which to-day is, and to-morrow is cast into the oven, shall he not much more clothe you, O ye of little faith?
31 A şadar, să nu vă îngrijoraţi zicând: «Ce vom mânca?» sau «Ce vom bea?» sau «Cu ce ne vom îmbrăca?»,
Be not therefore anxious, saying, What shall we eat? or, What shall we drink? or, Wherewithal shall we be clothed?
32 c ăci toate aceste lucruri neamurile le caută! Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi nevoie de toate acestea.
For after all these things do the Gentiles seek; for your heavenly Father knoweth that ye have need of all these things.
33 C ăutaţi mai întâi Împărăţia (lui Dumnezeu) şi dreptatea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.
But seek ye first his kingdom, and his righteousness; and all these things shall be added unto you.
34 N u vă îngrijoraţi deci de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi. Îi este de ajuns zilei necazul ei.
Be not therefore anxious for the morrow: for the morrow will be anxious for itself. Sufficient unto the day is the evil thereof.