1 C ând se apropia vremea să moară, David i-a poruncit fiului său Solomon astfel:

Now the days of David drew nigh that he should die; and he charged Solomon his son, saying,

2 „ Eu merg pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te şi fii om.

I am going the way of all the earth: be thou strong therefore, and show thyself a man;

3 P ăzeşte învăţăturile Domnului, Dumnezeul tău, umblând în căile Lui şi respectând legile, poruncile, hotărârile şi mărturiile Lui, după cum este scris în Legea lui Moise, ca să propăşeşti în tot ceea ce vei face şi oriunde vei merge

and keep the charge of Jehovah thy God, to walk in his ways, to keep his statutes, and his commandments, and his ordinances, and his testimonies, according to that which is written in the law of Moses, that thou mayest prosper in all that thou doest, and whithersoever thou turnest thyself.

4 ş i pentru ca Domnul să-Şi ţină promisiunea pe care mi-a făcut-o când a zis: «Dacă fiii tăi vor veghea asupra căii lor, umblând cu credincioşie înaintea Mea, din toată inima lor şi din tot sufletul lor, nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş la tronul lui Israel.»

That Jehovah may establish his word which he spake concerning me, saying, If thy children take heed to their way, to walk before me in truth with all their heart and with all their soul, there shall not fail thee (said he) a man on the throne of Israel.

5 T u ştii ceea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, ce le-a făcut celor doi conducători ai oştirilor lui Israel, lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter. I-a omorât! A vărsat sânge de război în timp de pace şi a pus astfel sângele de război pe teaca de la brâu şi pe sandalele lui din picioare.

Moreover thou knowest also what Joab the son of Zeruiah did unto me, even what he did to the two captains of the hosts of Israel, unto Abner the son of Ner, and unto Amasa the son of Jether, whom he slew, and shed the blood of war in peace, and put the blood of war upon his girdle that was about his loins, and in his shoes that were on his feet.

6 F ă-i după înţelepciunea ta, dar nu-i coborî în pace perii albi în Locuinţa Morţilor.

Do therefore according to thy wisdom, and let not his hoar head go down to Sheol in peace.

7 A rată-le însă bunătate fiilor lui Barzilai ghiladitul. Ei să fie printre cei care mănâncă la masa ta, căci mi-au fost alături atunci când fugeam de fratele tău Absalom.

But show kindness unto the sons of Barzillai the Gileadite, and let them be of those that eat at thy table; for so they came to me when I fled from Absalom thy brother.

8 Î l ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, beniamitul din Bahurim. El a rostit blesteme aspre împotriva mea în ziua în care mergeam la Mahanayim, dar, când mi-a ieşit în întâmpinare la Iordan, i-am jurat pe Domnul că nu-l voi omorî cu sabia.

And, behold, there is with thee Shimei the son of Gera, the Benjamite, of Bahurim, who cursed me with a grievous curse in the day when I went to Mahanaim; but he came down to meet me at the Jordan, and I sware to him by Jehovah, saying, I will not put thee to death with the sword.

9 T u însă să nu-l laşi nepedepsit, căci eşti un om înţelept şi vei şti ce să-i faci. Cu sânge să-i cobori perii albi în Locuinţa Morţilor!“

Now therefore hold him not guiltless, for thou art a wise man; and thou wilt know what thou oughtest to do unto him, and thou shalt bring his hoar head down to Sheol with blood.

10 A poi David s-a culcat alături de părinţii săi şi a fost înmormântat în Cetatea lui David.

And David slept with his fathers, and was buried in the city of David.

11 E l domnise peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit şapte ani, iar la Ierusalim a domnit treizeci şi trei de ani.

And the days that David reigned over Israel were forty years; seven years reigned he in Hebron, and thirty and three years reigned he in Jerusalem.

12 A stfel, Solomon i-a urmat la tron tatălui său, David, şi domnia lui s-a întărit foarte mult. Consolidarea autorităţii politice a lui Solomon

And Solomon sat upon the throne of David his father; and his kingdom was established greatly.

13 A donia, fiul Haghitei, a venit la Batşeba, mama lui Solomon. Ea l-a întrebat: – Vii cu pace? – Cu pace! a răspuns el.

Then Adonijah the son of Haggith came to Bath-sheba the mother of Solomon. And she said, Comest thou peaceably? And he said, Peaceably.

14 A poi a adăugat: – Am ceva să-ţi spun. – Spune, i-a zis ea.

He said moreover, I have somewhat to say unto thee. And she said, Say on.

15 – Ştii că domnia era a mea, i-a spus el, şi că tot Israelul se aşteptase ca eu să domnesc. Dar domnia i-a revenit fratelui meu, căci Domnul i-a dat-o.

And he said, Thou knowest that the kingdom was mine, and that all Israel set their faces on me, that I should reign: howbeit the kingdom is turned about, and is become my brother's; for it was his from Jehovah.

16 A cum, am să-ţi fac o rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, i-a zis ea.

And now I ask one petition of thee; deny me not. And she said unto him, Say on.

17 – Te rog, cere-i regelui Solomon ca Abişag şunamita să-mi fie dată de soţie, a zis el, fiindcă nu te va refuza.

And he said, Speak, I pray thee, unto Solomon the king (for he will not say thee nay), that he give me Abishag the Shunammite to wife.

18 – Bine, a răspuns Batşeba, am să mijlocesc la rege pentru tine.

And Bath-sheba said, Well; I will speak for thee unto the king.

19 B atşeba s-a dus la regele Solomon ca să vorbească pentru Adonia. Regele s-a ridicat s-o întâmpine, s-a plecat înaintea ei şi apoi s-a aşezat pe tron. El a poruncit să se aducă un tron şi pentru mama lui, iar ea s-a aşezat la dreapta lui.

Bath-sheba therefore went unto king Solomon, to speak unto him for Adonijah. And the king rose up to meet her, and bowed himself unto her, and sat down on his throne, and caused a throne to be set for the king's mother; and she sat on his right hand.

20 A poi ea a zis: – Am să-ţi fac o mică rugăminte. Nu mă refuza! – Spune, mamă, căci nu te voi refuza, i-a răspuns regele.

Then she said, I ask one small petition of thee; deny me not. And the king said unto her, Ask on, my mother; for I will not deny thee.

21 – Abişag şunamita să-i fie dată de soţie fratelui tău Adonia, i-a cerut ea.

And she said, Let Abishag the Shunammite be given to Adonijah thy brother to wife.

22 R egele Solomon i-a răspuns mamei sale: – De ce o ceri doar pe Abişag din Şunem pentru Adonia? Cere şi domnia pentru el, căci este fratele meu mai mare; cere-o pentru el, pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei!

And king Solomon answered and said unto his mother, And why dost thou ask Abishag the Shunammite for Adonijah? ask for him the kingdom also; for he is mine elder brother; even for him, and for Abiathar the priest, and for Joab the son of Zeruiah.

23 A tunci regele Solomon a jurat pe Domnul, zicând: „Dumnezeu să se poarte cu mine cu toată asprimea, dacă cuvintele acestea nu-l vor costa viaţa pe Adonia.

Then king Solomon sware by Jehovah, saying, God do so to me, and more also, if Adonijah hath not spoken this word against his own life.

24 V iu este Domnul Care m-a întărit şi m-a aşezat pe tronul tatălui meu, David, şi Care mi-a făcut o Casă după cum a promis, că Adonia va muri astăzi!“

Now therefore as Jehovah liveth, who hath established me, and set me on the throne of David my father, and who hath made me a house, as he promised, surely Adonijah shall be put to death this day.

25 R egele Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare pe Adonia; şi astfel Adonia a murit.

And king Solomon sent by Benaiah the son of Jehoiada; and he fell upon him, so that he died.

26 D upă aceea, regele i-a zis preotului Abiatar: „Du-te la proprietăţile tale de la Anatot, căci meriţi să mori, dar nu te voi omorî astăzi, pentru că ai purtat Chivotul Domnului, Stăpânul, înaintea tatălui meu, David, şi pentru că ai luat parte la tot ce a suferit tatăl meu.“

And unto Abiathar the priest said the king, Get thee to Anathoth, unto thine own fields; for thou art worthy of death: but I will not at this time put thee to death, because thou barest the ark of the Lord Jehovah before David my father, and because thou wast afflicted in all wherein my father was afflicted.

27 A stfel, Solomon l-a îndepărtat pe Abiatar din slujba de preot al Domnului, împlinind cuvântul pe care Domnul îl rostise la Şilo despre Casa lui Eli.

So Solomon thrust out Abiathar from being priest unto Jehovah, that he might fulfil the word of Jehovah, which he spake concerning the house of Eli in Shiloh.

28 C ând a primit vestea, Ioab, care trecuse de partea lui Adonia, deşi nu trecuse de partea lui Absalom, a fugit la Cortul Domnului şi s-a prins de coarnele altarului.

And the tidings came to Joab; for Joab had turned after Adonijah, though he turned not after Absalom. And Joab fled unto the Tent of Jehovah, and caught hold on the horns of the altar.

29 R egelui Solomon i s-a spus că Ioab a fugit la Cortul Domnului şi că era la altar. Atunci Solomon l-a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, poruncindu-i: „Du-te şi omoară-l!“

And it was told king Solomon, Joab is fled unto the Tent of Jehovah, and, behold, he is by the altar. Then Solomon sent Benaiah the son of Jehoiada, saying, Go, fall upon him.

30 B enaia s-a dus la Cortul Domnului şi i-a zis lui Ioab: – Regele a poruncit să ieşi afară! – Nu! a răspuns el. Vreau să mor aici! Benaia s-a întors la rege şi i-a spus cuvintele lui Ioab.

And Benaiah came to the Tent of Jehovah, and said unto him, Thus saith the king, Come forth. And he said, Nay; but I will die here. And Benaiah brought the king word again, saying, Thus said Joab, and thus he answered me.

31 R egele i-a poruncit: „Fă-i după cum a cerut. Omoară-l, îngroapă-l şi îndepărtează astfel de peste mine şi de peste familia tatălui meu sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.

And the king said unto him, Do as he hath said, and fall upon him, and bury him; that thou mayest take away the blood, which Joab shed without cause, from me and from my father's house.

32 D omnul îl va pedepsi pentru sângele vărsat, pentru că i-a lovit pe cei doi bărbaţi care erau mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a omorât cu sabia pe Abner, fiul lui Ner, conducătorul oştirii lui Israel, şi pe Amasa, fiul lui Ieter, conducătorul oştirii lui Iuda, fără ca tatăl meu, David, să ştie acest lucru.

And Jehovah will return his blood upon his own head, because he fell upon two men more righteous and better than he, and slew them with the sword, and my father David knew it not, to wit, Abner the son of Ner, captain of the host of Israel, and Amasa the son of Jether, captain of the host of Judah.

33 S ângele lor să cadă asupra capului lui Ioab şi a urmaşilor lui pentru totdeauna, dar asupra lui David, a seminţei lui, a Casei lui şi a tronului său să fie pace de la Domnul pe vecie.“

So shall their blood return upon the head of Joab, and upon the head of his seed for ever: but unto David, and unto his seed, and unto his house, and unto his throne, shall there be peace for ever from Jehovah.

34 A tunci Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a dus, l-a lovit pe Ioab şi l-a omorât. Acesta a fost îngropat apoi în proprietatea lui din pustie.

Then Benaiah the son of Jehoiada went up, and fell upon him, and slew him; and he was buried in his own house in the wilderness.

35 R egele l-a numit pe Benaia, fiul lui Iehoiada, conducător al oştirii în locul lui Ioab, iar pe preotul Ţadok l-a pus în locul lui Abiatar.

And the king put Benaiah the son of Jehoiada in his room over the host; and Zadok the priest did the king put in the room of Abiathar.

36 A poi regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: – Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo, dar să nu pleci în altă parte.

And the king sent and called for Shimei, and said unto him, Build thee a house in Jerusalem, and dwell there, and go not forth thence any whither.

37 F ii sigur că, în ziua în care vei pleca şi vei trece uedul Chidron, vei muri. Atunci sângele tău va cădea asupra capului tău!

For on the day thou goest out, and passest over the brook Kidron, know thou for certain that thou shalt surely die: thy blood shall be upon thine own head.

38 – Bine, i-a răspuns Şimei, slujitorul tău va face aşa cum a zis stăpânul meu, regele!

And Shimei said unto the king, The saying is good: as my lord the king hath said, so will thy servant do. And Shimei dwelt in Jerusalem many days.

39 T rei ani mai târziu însă doi dintre slujitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, regele Gatului. Lui Şimei i s-a spus: „Iată că slujitorii tăi sunt la Gat!“

And it came to pass at the end of three years, that two of the servants of Shimei ran away unto Achish, son of Maacah, king of Gath. And they told Shimei, saying, Behold, thy servants are in Gath.

40 A tunci Şimei şi-a înşeuat măgarul şi s-a dus la Achiş, la Gat, ca să-şi caute slujitorii. Şimei a plecat şi şi-a adus slujitorii înapoi de la Gat.

And Shimei arose, and saddled his ass, and went to Gath to Achish, to seek his servants; and Shimei went, and brought his servants from Gath.

41 S olomon a aflat că Şimei a plecat din Ierusalim la Gat şi că s-a întors.

And it was told Solomon that Shimei had gone from Jerusalem to Gath, and was come again.

42 A tunci regele l-a chemat pe Şimei şi i-a zis: „Nu te-am pus eu să juri pe Domnul şi nu te-am avertizat că vei muri negreşit în ziua în care vei ieşi din Ierusalim ca să pleci în altă parte? Şi nu mi-ai răspuns tu: «Bine! Voi asculta!»

And the king sent and called for Shimei, and said unto him, Did I not adjure thee by Jehovah, and protest unto thee, saying, Know for certain, that on the day thou goest out, and walkest abroad any whither, thou shalt surely die? and thou saidst unto me, The saying that I have heard is good.

43 D e ce nu ţi-ai ţinut jurământul făcut Domnului şi nu ai ascultat porunca pe care ţi-am dat-o?“

Why then hast thou not kept the oath of Jehovah, and the commandment that I have charged thee with?

44 R egele i-a mai zis lui Şimei: „Tu ştii în inima ta tot răul pe care i l-ai făcut tatălui meu, David. Acum Domnul a întors răutatea ta asupra capului tău!

The king said moreover to Shimei, Thou knowest all the wickedness which thy heart is privy to, that thou didst to David my father: therefore Jehovah shall return thy wickedness upon thine own head.

45 D ar regele Solomon va fi binecuvântat, iar tronul lui David va fi păzit înaintea Domnului pe vecie.“

But king Solomon shall be blessed, and the throne of David shall be established before Jehovah for ever.

46 Ş i regele i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, să-l omoare; el a ieşit, l-a lovit pe Şimei şi l-a omorât. Şi astfel domnia s-a întărit în mâinile lui Solomon.

So the king commanded Benaiah the son of Jehoiada; and he went out, and fell upon him, so that he died. And the kingdom was established in the hand of Solomon.