1 I nima regelui este în mâna Domnului, El o îndrumă ca pe cursul unei ape, oriunde vrea El.

The king's heart is in the hand of Jehovah as the watercourses: He turneth it whithersoever he will.

2 O mului i se par drepte toate căile lui, dar Cel Ce cântăreşte inimile este Domnul.

Every way of a man is right in his own eyes; But Jehovah weigheth the hearts.

3 A face dreptate şi judecată este mai plăcut Domnului decât o jertfă.

To do righteousness and justice Is more acceptable to Jehovah than sacrifice.

4 P rivirea trufaşă şi inima îngâmfată, candela celor răi, acestea sunt păcate.

A high look, and a proud heart, Even the lamp of the wicked, is sin.

5 P lanurile celui harnic duc la belşug, dar cel pripit ajunge sărac.

The thoughts of the diligent tend only to plenteousness; But every one that is hasty hasteth only to want.

6 A verea câştigată cu o limbă mincinoasă este un abur trecător, o cursă a morţii.

The getting of treasures by a lying tongue Is a vapor driven to and fro by them that seek death.

7 V iolenţa celor răi îi spulberă pentru că refuză să facă ce este drept.

The violence of the wicked shall sweep them away, Because they refuse to do justice.

8 C alea bărbatului vinovat este întortocheată, dar purtarea celui nevinovat este dreaptă.

The way of him that is laden with guilt is exceeding crooked; But as for the pure, his work is right.

9 M ai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să împarţi casa cu o soţie cicălitoare!

It is better to dwell in the corner of the housetop, Than with a contentious woman in a wide house.

10 S ufletul celui rău doreşte răul; semenul lui n-are nici o trecere înaintea lui.

The soul of the wicked desireth evil: His neighbor findeth no favor in his eyes.

11 C ând este pedepsit un batjocoritor, nesăbuitul devine înţelept; când se dă învăţătură celui înţelept, el primeşte cunoştinţă.

When the scoffer is punished, the simple is made wise; And when the wise is instructed, he receiveth knowledge.

12 C el Drept priveşte la casa celui rău şi-l duce pe acesta spre ruină.

The righteous man considereth the house of the wicked, How the wicked are overthrown to their ruin.

13 A celuia ce-şi astupă urechea la strigătul săracului, nu i se va răspunde nici lui când va striga.

Whoso stoppeth his ears at the cry of the poor, He also shall cry, but shall not be heard.

14 U n dar oferit în secret potoleşte mânia şi o mită dată pe ascuns linişteşte cea mai aprigă mânie.

A gift in secret pacifieth anger; And a present in the bosom, strong wrath.

15 E ste o bucurie pentru cel drept să facă ce este corect, dar pentru cei ce săvârşesc nedreptatea este o groază.

It is joy to the righteous to do justice; But it is a destruction to the workers of iniquity.

16 O mul care se îndepărtează de cărarea chibzuinţei se va odihni în adunarea celor morţi.

The man that wandereth out of the way of understanding Shall rest in the assembly of the dead.

17 C ine iubeşte distracţia va ajunge sărac şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul nu se va îmbogăţi.

He that loveth pleasure shall be a poor man: He that loveth wine and oil shall not be rich.

18 C el rău devine preţ de răscumpărare pentru cel drept şi cel necredincios pentru cel integru.

The wicked is a ransom for the righteous; And the treacherous cometh in the stead of the upright.

19 M ai bine să locuieşti singur în pustie, decât cu o soţie cicălitoare şi supărăcioasă.

It is better to dwell in a desert land, Than with a contentious and fretful woman.

20 C omori de preţ şi untdelemn sunt în casa celui înţelept, dar cel prost risipeşte tot ce are.

There is precious treasure and oil in the dwelling of the wise; But a foolish man swalloweth it up.

21 C ine urmăreşte dreptatea şi bunătatea găseşte viaţă, bunăstare şi onoare.

He that followeth after righteousness and kindness Findeth life, righteousness, and honor.

22 Î nţeleptul cucereşte cetatea celor viteji şi doboară fortăreaţa în care aceştia se încred.

A wise man scaleth the city of the mighty, And bringeth down the strength of the confidence thereof.

23 C ine îşi păzeşte gura şi limba se protejează pe sine însuşi de necazuri.

Whoso keepeth his mouth and his tongue Keepeth his soul from troubles.

24 „ Batjocoritor“ este numele celui mândru şi arogant, al celui ce se comportă cu o mândrie plină de obrăznicie.

The proud and haughty man, scoffer is his name; He worketh in the arrogance of pride.

25 P ofta leneşului îl omoară pentru că mâinile lui refuză să lucreze.

The desire of the sluggard killeth him; For his hands refuse to labor.

26 T oată ziua pofteşte mai mult, dar cel drept dă fără reţinere.

There is that coveteth greedily all the day long; But the righteous giveth and withholdeth not.

27 J ertfa celor răi este o urâciune, cu cât mai mult când aceştia o aduc cu intenţie rea!

The sacrifice of the wicked is an abomination: How much more, when he bringeth it with a wicked mind!

28 M artorul fals va pieri dar cel care ascultă va avea ultimul cuvânt.

A false witness shall perish; But the man that heareth shall speak so as to endure.

29 C el rău ia o înfăţişare obraznică, dar cel integru îşi gândeşte bine calea.

A wicked man hardeneth his face; But as for the upright, he establisheth his ways.

30 N u există nici înţelepciune, nici pricepere şi nici vreun plan care să reuşească împotriva Domnului.

There is no wisdom nor understanding Nor counsel against Jehovah.

31 C alul este pregătit pentru ziua luptei, dar biruinţa este a Domnului.

The horse is prepared against the day of battle; But victory is of Jehovah.