1 A tunci Solomon a convocat la Ierusalim sfatul bătrânilor lui Israel, toate căpeteniile seminţiilor şi conducătorii clanurilor israelite ca să mute Chivotul Legământului cu Domnul din Cetatea lui David, adică din Sion.

Then Solomon assembled the elders of Israel, and all the heads of the tribes, the princes of the fathers' houses of the children of Israel, unto king Solomon in Jerusalem, to bring up the ark of the covenant of Jehovah out of the city of David, which is Zion.

2 T oţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la regele Solomon cu prilejul sărbătorii din luna Etanim, adică luna a şaptea.

And all the men of Israel assembled themselves unto king Solomon at the feast, in the month Ethanim, which is the seventh month.

3 D upă ce au venit toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, preoţii au ridicat Chivotul.

And all the elders of Israel came, and the priests took up the ark.

4 P reoţii şi leviţii au mutat Chivotul Domnului, Cortul Întâlnirii şi toate obiectele sfinte care erau în cort.

And they brought up the ark of Jehovah, and the tent of meeting, and all the holy vessels that were in the Tent; even these did the priests and the Levites bring up.

5 R egele Solomon şi toată adunarea lui Israel, care se adunase înaintea lui, au stat împreună înaintea Chivotului şi au jertfit atât de multe oi şi vite, încât n-au putut fi numărate sau socotite.

And king Solomon and all the congregation of Israel, that were assembled unto him, were with him before the ark, sacrificing sheep and oxen, that could not be counted nor numbered for multitude.

6 P reoţii au adus Chivotul Legământului cu Domnul la locul lui, în sanctuarul interior al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor.

And the priests brought in the ark of the covenant of Jehovah unto its place, into the oracle of the house, to the most holy place, even under the wings of the cherubim.

7 H eruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel încât heruvimii acopereau atât Chivotul, cât şi drugii acestuia.

For the cherubim spread forth their wings over the place of the ark, and the cherubim covered the ark and the staves thereof above.

8 D rugilor li se dăduse o asemenea lungime, încât să li se vadă capetele din Locul Sfânt care era în faţa sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei sunt acolo şi astăzi.

And the staves were so long that the ends of the staves were seen from the holy place before the oracle; but they were not seen without: and there they are unto this day.

9 Î n Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu israeliţii, după ce aceştia au ieşit din ţara Egiptului.

There was nothing in the ark save the two tables of stone which Moses put there at Horeb, when Jehovah made a covenant with the children of Israel, when they came out of the land of Egypt.

10 C ând preoţii au ieşit din Locul Sfânt, norul a acoperit Casa Domnului.

And it came to pass, when the priests were come out of the holy place, that the cloud filled the house of Jehovah,

11 P reoţii n-au putut rămâne să-şi îndeplinească slujba din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

so that the priests could not stand to minister by reason of the cloud; for the glory of Jehovah filled the house of Jehovah.

12 A tunci Solomon a zis: „ Domnul a spus că va locui în negură.

Then spake Solomon, Jehovah hath said that he would dwell in the thick darkness.

13 E u am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc unde vei locui pe vecie!“

I have surely built thee a house of habitation, a place for thee to dwell in for ever.

14 A poi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare.

And the king turned his face about, and blessed all the assembly of Israel: and all the assembly of Israel stood.

15 E l a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis:

And he said, Blessed be Jehovah, the God of Israel, who spake with his mouth unto David thy father, and hath with his hand fulfilled it, saying,

16 « Din ziua în care l-am scos pe poporul Meu, Israel, din Egipt, nu am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu, ci l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.»

Since the day that I brought forth my people Israel out of Egypt, I chose no city out of all the tribes of Israel to build a house, that my name might be there; but I chose David to be over my people Israel.

17 T atăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

Now it was in the heart of David my father to build a house for the name of Jehovah, the God of Israel.

18 D ar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zideşti o Casă Numelui Meu şi este bine că te-ai gândit în felul acesta!

But Jehovah said unto David my father, Whereas it was in thy heart to build a house for my name, thou didst well that it was in thy heart:

19 T otuşi, nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ţi s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu.»

nevertheless thou shalt not build the house; but thy son that shall come forth out of thy loins, he shall build the house for my name.

20 D omnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am aşezat pe tronul lui Israel, aşa cum a promis Domnul, şi am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

And Jehovah hath established his word that he spake; for I am risen up in the room of David my father, and sit on the throne of Israel, as Jehovah promised, and have built the house for the name of Jehovah, the God of Israel.

21 A m pregătit acolo un loc pentru Chivotul în care se află legământul Domnului, pe care l-a încheiat cu strămoşii noştri după ce i-a scos din ţara Egiptului.“ Rugăciunea lui Solomon

And there have I set a place for the ark, wherein is the covenant of Jehovah, which he made with our fathers, when he brought them out of the land of Egypt.

22 D upă aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer

And Solomon stood before the altar of Jehovah in the presence of all the assembly of Israel, and spread forth his hands toward heaven;

23 ş i a zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este nici un dumnezeu asemenea Ţie, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ: Tu păstrezi legământul şi îndurarea faţă de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor!

and he said, O Jehovah, the God of Israel, there is no God like thee, in heaven above, or on earth beneath; who keepest covenant and lovingkindness with thy servants, that walk before thee with all their heart;

24 T u Ţi-ai ţinut promisiunea faţă de robul Tău, tatăl meu, David; ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, cum se vede astăzi.

who hast kept with thy servant David my father that which thou didst promise him: yea, thou spakest with thy mouth, and hast fulfilled it with thy hand, as it is this day.

25 D oamne, Dumnezeul lui Israel, împlineşte ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor şi vor umbla înaintea Mea tot aşa cum ai umblat şi tu.»

Now therefore, O Jehovah, the God of Israel, keep with thy servant David my father that which thou hast promised him, saying, There shall not fail thee a man in my sight to sit on the throne of Israel, if only thy children take heed to their way, to walk before me as thou hast walked before me.

26 A cum, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu.

Now therefore, O God of Israel, let thy word, I pray thee, be verified, which thou spakest unto thy servant David my father.

27 D ar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ? Iată că nici chiar cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puţin Casa aceasta pe care am zidit-o eu!

But will God in very deed dwell on the earth? behold, heaven and the heaven of heavens cannot contain thee; how much less this house that I have builded!

28 D oamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea slujitorului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău astăzi!

Yet have thou respect unto the prayer of thy servant, and to his supplication, O Jehovah my God, to hearken unto the cry and to the prayer which thy servant prayeth before thee this day;

29 F ie ca ochii Tăi să vegheze zi şi noapte asupra acestei Case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!» Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău cu privire la acest loc.

that thine eyes may be open toward this house night and day, even toward the place whereof thou hast said, My name shall be there; to hearken unto the prayer which thy servant shall pray toward this place.

30 A scultă cererea slujitorului Tău şi a poporului Tău, Israel, când se va ruga înspre acest loc. Ascultă din tărâmul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă.

And hearken thou to the supplication of thy servant, and of thy people Israel, when they shall pray toward this place: yea, hear thou in heaven thy dwelling-place; and when thou hearest, forgive.

31 C ând va păcătui cineva împotriva semenului său şi va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta,

If a man sin against his neighbor, and an oath be laid upon him to cause him to swear, and he come and swear before thine altar in this house;

32 a scultă din ceruri, lucrează şi judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului lui faptele lui, şi îndreptăţindu-l pe cel drept, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui!

then hear thou in heaven, and do, and judge thy servants, condemning the wicked, to bring his way upon his own head, and justifying the righteous, to give him according to his righteousness.

33 C ând poporul Tău, Israel, fiind biruit de duşman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va da slavă Numelui Tău, Ţi se va ruga şi va căuta bunăvoinţa Ta în Casa aceasta,

When thy people Israel are smitten down before the enemy, because they have sinned against thee; if they turn again to thee, and confess thy name, and pray and make supplication unto thee in this house:

34 a scultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-l înapoi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor lui!

then hear thou in heaven, and forgive the sin of thy people Israel, and bring them again unto the land which thou gavest unto their fathers.

35 C ând cerul va fi închis şi nu va mai fi ploaie pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor da slavă Numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatul lor pentru că i-ai pedepsit,

When heaven is shut up, and there is no rain, because they have sinned against thee; if they pray toward this place, and confess thy name, and turn from their sin, when thou dost afflict them:

36 a scultă din ceruri şi iartă păcatul slujitorilor Tăi şi al poporului Tău, Israel. Învaţă-i calea cea bună pe care trebuie să meargă şi trimite ploaie peste ţara Ta, pe care i-ai dat-o ca moştenire poporului Tău!

then hear thou in heaven, and forgive the sin of thy servants, and of thy people Israel, when thou teachest them the good way wherein they should walk; and send rain upon thy land, which thou hast given to thy people for an inheritance.

37 C ând va fi în ţară foamete, molimă, filoxeră, mană, lăcuste sau omizi, când duşmanul lor le va asedia cetăţile, orice urgie sau boală ar veni,

If there be in the land famine, if there be pestilence, if there be blasting or mildew, locust or caterpillar; if their enemy besiege them in the land of their cities; whatsoever plague, whatsoever sickness there be;

38 d acă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, recunoscându-şi fiecare întinarea inimii lui şi va întinde mâinile spre Casa aceasta,

what prayer and supplication soever be made by any man, or by all thy people Israel, who shall know every man the plague of his own heart, and spread forth his hands toward this house:

39 a scultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi iartă-l! Lucrează şi răsplăteşte-i fiecăruia după faptele lui, Tu Care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile tuturor oamenilor.

then hear thou in heaven thy dwelling-place, and forgive, and do, and render unto every man according to all his ways, whose heart thou knowest; (for thou, even thou only, knowest the hearts of all the children of men;)

40 A stfel, ei se vor teme de Tine în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri.

that they may fear thee all the days that they live in the land which thou gavest unto our fathers.

41 D e asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară îndepărtată datorită Numelui Tău,

Moreover concerning the foreigner, that is not of thy people Israel, when he shall come out of a far country for thy name's sake;

42 c ăci oamenii vor auzi despre Numele Tău cel mare, despre mâna Ta cea tare şi despre braţul Tău cel întins, deci când va veni şi se va ruga înspre această Casă,

(for they shall hear of thy great name, and of thy mighty hand, and of thine outstretched arm); when he shall come and pray toward this house;

43 a scultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi dă-i acelui străin tot ceea ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ţi cunoască Numele, să se teamă de Tine aşa cum se teme poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit-o eu.

hear thou in heaven thy dwelling-place, and do according to all that the foreigner calleth to thee for; that all the peoples of the earth may know thy name, to fear thee, as doth thy people Israel, and that they may know that this house which I have built is called by my name.

44 C ând poporul Tău va merge la război împotriva duşmanului său, acolo unde îl vei trimite, şi se va ruga Domnului cu mâinile îndreptate înspre cetatea pe care ai ales-o Tu şi înspre Casa pe care am zidit-o pentru Numele Tău,

If thy people go out to battle against their enemy, by whatsoever way thou shalt send them, and they pray unto Jehovah toward the city which thou hast chosen, and toward the house which I have built for thy name;

45 a scultă din ceruri rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

then hear thou in heaven their prayer and their supplication, and maintain their cause.

46 C ând vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi, mâniindu-Te pe ei, îi vei da pe mâna duşmanilor lor care îi vor duce captivi într-o ţară vrăjmaşă, îndepărtată sau apropiată,

If they sin against thee (for there is no man that sinneth not), and thou be angry with them, and deliver them to the enemy, so that they carry them away captive unto the land of the enemy, far off or near;

47 d acă acolo, în ţara în care au fost luaţi captivi, îşi vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine şi vor căuta bunăvoinţa Ta în ţara celor ce i-au luat captivi, spunând: «Am păcătuit, am greşit şi am săvârşit răul!»,

yet if they shall bethink themselves in the land whither they are carried captive, and turn again, and make supplication unto thee in the land of them that carried them captive, saying, We have sinned, and have done perversely, we have dealt wickedly;

48 d acă de acolo, din ţara duşmanilor lor care i-au luat captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, dacă Ţi se vor ruga cu mâinile îndreptate înspre ţara lor, pe care le-ai dat-o strămoşilor lor, înspre cetatea pe care Tu ai ales-o şi înspre Casa pe care am zidit-o eu pentru Numele Tău,

if they return unto thee with all their heart and with all their soul in the land of their enemies, who carried them captive, and pray unto thee toward their land, which thou gavest unto their fathers, the city which thou hast chosen, and the house which I have built for thy name:

49 a tunci ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

then hear thou their prayer and their supplication in heaven thy dwelling-place, and maintain their cause;

50 I artă poporul Tău, cel ce a păcătuit faţă de Tine! Iartă toate fărădelegile pe care le-au săvârşit împotriva Ta şi fă să găsească îndurare la cei ce i-au luat captivi, ca să le arate milă;

and forgive thy people who have sinned against thee, and all their transgressions wherein they have transgressed against thee; and give them compassion before those who carried them captive, that they may have compassion on them;

51 c ăci ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, poporul pe care l-ai scos din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier!

(for they are thy people, and thine inheritance, which thou broughtest forth out of Egypt, from the midst of the furnace of iron);

52 F ie ca ochii Tăi să fie deschişi la cererea slujitorului Tău şi la cererea poporului Tău, Israel, ca să-i asculţi ori de câte ori vor striga către Tine după ajutor,

that thine eyes may be open unto the supplication of thy servant, and unto the supplication of thy people Israel, to hearken unto them whensoever they cry unto thee.

53 c ăci Tu, Stăpâne Doamne, i-ai pus deoparte dintre toate popoarele pământului pentru a fi moştenirea Ta, după cum i-ai spus robului Tău Moise când i-ai scos pe strămoşii noştri din Egipt!“

For thou didst separate them from among all the peoples of the earth, to be thine inheritance, as thou spakest by Moses thy servant, when thou broughtest our fathers out of Egypt, O Lord Jehovah.

54 C ând Solomon a terminat de spus toată această rugăciune şi cerere Domnului, s-a ridicat dinaintea altarului Domnului, unde stătuse îngenuncheat, cu mâinile ridicate spre cer

And it was so, that, when Solomon had made an end of praying all this prayer and supplication unto Jehovah, he arose from before the altar of Jehovah, from kneeling on his knees with his hands spread forth toward heaven.

55 ş i, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:

And he stood, and blessed all the assembly of Israel with a loud voice, saying,

56 „ Binecuvântat să fie Domnul Care i-a dat odihnă poporului Său, Israel, potrivit cu tot ceea ce a promis. Dintre toate promisiunile bune pe care le-a rostit prin robul Său Moise, nici una n-a rămas neîmplinită.

Blessed be Jehovah, that hath given rest unto his people Israel, according to all that he promised: there hath not failed one word of all his good promise, which he promised by Moses his servant.

57 D omnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi aşa cum a fost cu strămoşii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase,

Jehovah our God be with us, as he was with our fathers: let him not leave us, nor forsake us;

58 c i să ne aplece inimile spre El ca să umblăm în toate căile Lui şi să păzim poruncile, legile şi hotărârile Lui, pe care le-a dat strămoşilor noştri.

that he may incline our hearts unto him, to walk in all his ways, and to keep his commandments, and his statutes, and his ordinances, which he commanded our fathers.

59 F ie ca aceste cuvinte ale mele, pe care le-am adus înaintea Domnului, să fie zi şi noapte înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, pentru a face dreptate slujitorului Său şi poporului Său, Israel, după nevoile zilnice

And let these my words, wherewith I have made supplication before Jehovah, be nigh unto Jehovah our God day and night, that he maintain the cause of his servant, and the cause of his people Israel, as every day shall require;

60 ş i pentru ca toate popoarele pământului să ştie că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul.

that all the peoples of the earth may know that Jehovah, he is God; there is none else.

61 D ar inimile trebuie să vă fie în întregime ale Domnului, Dumnezeul nostru, trăind după hotărârile Lui şi păzind poruncile Lui ca şi astăzi.“ Inaugurarea Casei Domnului

Let your heart therefore be perfect with Jehovah our God, to walk in his statutes, and to keep his commandments, as at this day.

62 A poi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înaintea Domnului.

And the king, and all Israel with him, offered sacrifice before Jehovah.

63 S olomon I-a adus Domnului douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace. Astfel, regele şi tot poporul Israel au sfinţit Casa Domnului.

And Solomon offered for the sacrifice of peace-offerings, which he offered unto Jehovah, two and twenty thousand oxen, and a hundred and twenty thousand sheep. So the king and all the children of Israel dedicated the house of Jehovah.

64 Î n aceeaşi zi, regele a sfinţit mijlocul curţii, locul din faţa Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinaintea Domnului era prea mic pentru a cuprinde arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace.

The same day did the king hallow the middle of the court that was before the house of Jehovah; for there he offered the burnt-offering, and the meal-offering, and the fat of the peace-offerings, because the brazen altar that was before Jehovah was too little to receive the burnt-offering, and the meal-offering, and the fat of the peace-offerings.

65 S olomon a ţinut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare mulţime de oameni veniţi de la Lebo-Hamat şi până dinspre Râul Egiptului au sărbătorit înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, timp de şapte zile şi apoi alte şapte zile, adică paisprezece zile.

So Solomon held the feast at that time, and all Israel with him, a great assembly, from the entrance of Hamath unto the brook of Egypt, before Jehovah our God, seven days and seven days, even fourteen days.

66 Î n ziua a opta Solomon a trimis poporul acasă. Ei l-au binecuvântat pe rege şi au plecat la corturile lor bucuroşi şi cu inimile mulţumite pentru tot binele făcut de Domnul robului Său David şi poporului Său, Israel.

On the eighth day he sent the people away; and they blessed the king, and went unto their tents joyful and glad of heart for all the goodness that Jehovah had showed unto David his servant, and to Israel his people.