1 A tunci Solomon a convocat la Ierusalim sfatul bătrânilor lui Israel, toate căpeteniile seminţiilor şi conducătorii clanurilor israelite ca să mute Chivotul Legământului cu Domnul din Cetatea lui David, adică din Sion.

Now Solomon assembled the elders of Israel and all the heads of the tribes, the chief fathers of the children of Israel, to King Solomon in Jerusalem, that they might bring up the ark of the covenant of the Lord from the City of David, which is Zion.

2 T oţi bărbaţii lui Israel s-au adunat la regele Solomon cu prilejul sărbătorii din luna Etanim, adică luna a şaptea.

Therefore all the men of Israel assembled with King Solomon at the feast in the month of Ethanim, which is the seventh month.

3 D upă ce au venit toţi cei din sfatul bătrânilor lui Israel, preoţii au ridicat Chivotul.

So all the elders of Israel came, and the priests took up the ark.

4 P reoţii şi leviţii au mutat Chivotul Domnului, Cortul Întâlnirii şi toate obiectele sfinte care erau în cort.

Then they brought up the ark of the Lord, the tabernacle of meeting, and all the holy furnishings that were in the tabernacle. The priests and the Levites brought them up.

5 R egele Solomon şi toată adunarea lui Israel, care se adunase înaintea lui, au stat împreună înaintea Chivotului şi au jertfit atât de multe oi şi vite, încât n-au putut fi numărate sau socotite.

Also King Solomon, and all the congregation of Israel who were assembled with him, were with him before the ark, sacrificing sheep and oxen that could not be counted or numbered for multitude.

6 P reoţii au adus Chivotul Legământului cu Domnul la locul lui, în sanctuarul interior al Casei, adică în Locul Preasfânt, sub aripile heruvimilor.

Then the priests brought in the ark of the covenant of the Lord to its place, into the inner sanctuary of the temple, to the Most Holy Place, under the wings of the cherubim.

7 H eruvimii aveau aripile întinse deasupra locului unde se afla Chivotul, astfel încât heruvimii acopereau atât Chivotul, cât şi drugii acestuia.

For the cherubim spread their two wings over the place of the ark, and the cherubim overshadowed the ark and its poles.

8 D rugilor li se dăduse o asemenea lungime, încât să li se vadă capetele din Locul Sfânt care era în faţa sanctuarului interior, dar să nu se vadă de afară; ei sunt acolo şi astăzi.

The poles extended so that the ends of the poles could be seen from the holy place, in front of the inner sanctuary; but they could not be seen from outside. And they are there to this day.

9 Î n Chivot nu se mai aflau decât cele două table de piatră puse de Moise la Horeb, atunci când Domnul a încheiat legământ cu israeliţii, după ce aceştia au ieşit din ţara Egiptului.

Nothing was in the ark except the two tablets of stone which Moses put there at Horeb, when the Lord made a covenant with the children of Israel, when they came out of the land of Egypt.

10 C ând preoţii au ieşit din Locul Sfânt, norul a acoperit Casa Domnului.

And it came to pass, when the priests came out of the holy place, that the cloud filled the house of the Lord,

11 P reoţii n-au putut rămâne să-şi îndeplinească slujba din cauza norului, căci slava Domnului umpluse Casa Domnului.

so that the priests could not continue ministering because of the cloud; for the glory of the Lord filled the house of the Lord.

12 A tunci Solomon a zis: „ Domnul a spus că va locui în negură.

Then Solomon spoke: “The Lord said He would dwell in the dark cloud.

13 E u am zidit o Casă măreaţă pentru Tine, un loc unde vei locui pe vecie!“

I have surely built You an exalted house, And a place for You to dwell in forever.” Solomon’s Speech at Completion of the Work

14 A poi regele s-a întors cu faţa spre întreaga adunare a lui Israel şi a binecuvântat-o. Întreaga adunare a lui Israel stătea în picioare.

Then the king turned around and blessed the whole assembly of Israel, while all the assembly of Israel was standing.

15 E l a zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care a împlinit prin puterea Sa ceea ce i-a promis tatălui meu, David, când a zis:

And he said: “Blessed be the Lord God of Israel, who spoke with His mouth to my father David, and with His hand has fulfilled it, saying,

16 « Din ziua în care l-am scos pe poporul Meu, Israel, din Egipt, nu am ales nici o cetate din toate seminţiile lui Israel ca să-Mi zidesc acolo o Casă pentru Numele Meu, ci l-am ales pe David ca să domnească peste poporul Meu, Israel.»

‘Since the day that I brought My people Israel out of Egypt, I have chosen no city from any tribe of Israel in which to build a house, that My name might be there; but I chose David to be over My people Israel.’

17 T atăl meu, David, avea de gând să zidească o Casă pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

Now it was in the heart of my father David to build a temple for the name of the Lord God of Israel.

18 D ar Domnul i-a zis tatălui meu, David: «Tu te-ai gândit să zideşti o Casă Numelui Meu şi este bine că te-ai gândit în felul acesta!

But the Lord said to my father David, ‘Whereas it was in your heart to build a temple for My name, you did well that it was in your heart.

19 T otuşi, nu tu vei zidi Casa, ci fiul tău; cel ce ţi s-a născut va zidi o Casă Numelui Meu.»

Nevertheless you shall not build the temple, but your son who will come from your body, he shall build the temple for My name.’

20 D omnul a împlinit ceea ce a promis. Eu m-am ridicat în locul tatălui meu, David, m-am aşezat pe tronul lui Israel, aşa cum a promis Domnul, şi am zidit Casa pentru Numele Domnului, Dumnezeul lui Israel.

So the Lord has fulfilled His word which He spoke; and I have filled the position of my father David, and sit on the throne of Israel, as the Lord promised; and I have built a temple for the name of the Lord God of Israel.

21 A m pregătit acolo un loc pentru Chivotul în care se află legământul Domnului, pe care l-a încheiat cu strămoşii noştri după ce i-a scos din ţara Egiptului.“ Rugăciunea lui Solomon

And there I have made a place for the ark, in which is the covenant of the Lord which He made with our fathers, when He brought them out of the land of Egypt.” Solomon’s Prayer of Dedication

22 D upă aceea, Solomon s-a aşezat înaintea altarului Domnului şi, stând în prezenţa întregii adunări a lui Israel, şi-a întins mâinile spre cer

Then Solomon stood before the altar of the Lord in the presence of all the assembly of Israel, and spread out his hands toward heaven;

23 ş i a zis: „ Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu este nici un dumnezeu asemenea Ţie, nici sus în ceruri, nici jos pe pământ: Tu păstrezi legământul şi îndurarea faţă de slujitorii Tăi, care umblă înaintea Ta din toată inima lor!

and he said: “ Lord God of Israel, there is no God in heaven above or on earth below like You, who keep Your covenant and mercy with Your servants who walk before You with all their hearts.

24 T u Ţi-ai ţinut promisiunea faţă de robul Tău, tatăl meu, David; ce ai spus cu gura Ta, ai împlinit cu mâna Ta, cum se vede astăzi.

You have kept what You promised Your servant David my father; You have both spoken with Your mouth and fulfilled it with Your hand, as it is this day.

25 D oamne, Dumnezeul lui Israel, împlineşte ce ai promis robului Tău, tatăl meu, David, când ai zis: «Nu vei fi lipsit niciodată de un urmaş care să stea înaintea Mea pe tronul lui Israel, dacă fiii tăi vor veghea la calea lor şi vor umbla înaintea Mea tot aşa cum ai umblat şi tu.»

Therefore, Lord God of Israel, now keep what You promised Your servant David my father, saying, ‘You shall not fail to have a man sit before Me on the throne of Israel, only if your sons take heed to their way, that they walk before Me as you have walked before Me.’

26 A cum, Dumnezeul lui Israel, împlinească-se promisiunea pe care ai făcut-o robului Tău David, tatăl meu.

And now I pray, O God of Israel, let Your word come true, which You have spoken to Your servant David my father.

27 D ar va locui într-adevăr Dumnezeu pe pământ? Iată că nici chiar cerurile şi cerurile cerurilor nu Te pot cuprinde, cu atât mai puţin Casa aceasta pe care am zidit-o eu!

“But will God indeed dwell on the earth? Behold, heaven and the heaven of heavens cannot contain You. How much less this temple which I have built!

28 D oamne, Dumnezeul meu, ia aminte la rugăciunea slujitorului Tău şi la cererea lui! Ascultă strigătul şi rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău astăzi!

Yet regard the prayer of Your servant and his supplication, O Lord my God, and listen to the cry and the prayer which Your servant is praying before You today:

29 F ie ca ochii Tăi să vegheze zi şi noapte asupra acestei Case, asupra locului despre care ai zis: «Acolo va fi Numele Meu!» Ascultă rugăciunea pe care Ţi-o face slujitorul Tău cu privire la acest loc.

that Your eyes may be open toward this temple night and day, toward the place of which You said, ‘My name shall be there,’ that You may hear the prayer which Your servant makes toward this place.

30 A scultă cererea slujitorului Tău şi a poporului Tău, Israel, când se va ruga înspre acest loc. Ascultă din tărâmul locuinţei Tale, din ceruri, ascultă şi iartă.

And may You hear the supplication of Your servant and of Your people Israel, when they pray toward this place. Hear in heaven Your dwelling place; and when You hear, forgive.

31 C ând va păcătui cineva împotriva semenului său şi va fi obligat apoi să facă un jurământ, când va veni să jure înaintea altarului din Casa aceasta,

“When anyone sins against his neighbor, and is forced to take an oath, and comes and takes an oath before Your altar in this temple,

32 a scultă din ceruri, lucrează şi judecă-i pe slujitorii Tăi, condamnându-l pe cel nelegiuit, aruncând asupra capului lui faptele lui, şi îndreptăţindu-l pe cel drept, răsplătindu-i potrivit cu dreptatea lui!

then hear in heaven, and act, and judge Your servants, condemning the wicked, bringing his way on his head, and justifying the righteous by giving him according to his righteousness.

33 C ând poporul Tău, Israel, fiind biruit de duşman pentru că a păcătuit împotriva Ta, se va întoarce la Tine, va da slavă Numelui Tău, Ţi se va ruga şi va căuta bunăvoinţa Ta în Casa aceasta,

“When Your people Israel are defeated before an enemy because they have sinned against You, and when they turn back to You and confess Your name, and pray and make supplication to You in this temple,

34 a scultă din ceruri, iartă păcatul poporului Tău, Israel, şi adu-l înapoi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor lui!

then hear in heaven, and forgive the sin of Your people Israel, and bring them back to the land which You gave to their fathers.

35 C ând cerul va fi închis şi nu va mai fi ploaie pentru că au păcătuit împotriva Ta, iar ei se vor ruga înspre acest loc, vor da slavă Numelui Tău şi se vor întoarce de la păcatul lor pentru că i-ai pedepsit,

“When the heavens are shut up and there is no rain because they have sinned against You, when they pray toward this place and confess Your name, and turn from their sin because You afflict them,

36 a scultă din ceruri şi iartă păcatul slujitorilor Tăi şi al poporului Tău, Israel. Învaţă-i calea cea bună pe care trebuie să meargă şi trimite ploaie peste ţara Ta, pe care i-ai dat-o ca moştenire poporului Tău!

then hear in heaven, and forgive the sin of Your servants, Your people Israel, that You may teach them the good way in which they should walk; and send rain on Your land which You have given to Your people as an inheritance.

37 C ând va fi în ţară foamete, molimă, filoxeră, mană, lăcuste sau omizi, când duşmanul lor le va asedia cetăţile, orice urgie sau boală ar veni,

“When there is famine in the land, pestilence or blight or mildew, locusts or grasshoppers; when their enemy besieges them in the land of their cities; whatever plague or whatever sickness there is;

38 d acă cineva din popor sau dacă tot poporul Tău, Israel, va face rugăciuni şi cereri, recunoscându-şi fiecare întinarea inimii lui şi va întinde mâinile spre Casa aceasta,

whatever prayer, whatever supplication is made by anyone, or by all Your people Israel, when each one knows the plague of his own heart, and spreads out his hands toward this temple:

39 a scultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi iartă-l! Lucrează şi răsplăteşte-i fiecăruia după faptele lui, Tu Care cunoşti inima fiecăruia, căci numai Tu cunoşti inimile tuturor oamenilor.

then hear in heaven Your dwelling place, and forgive, and act, and give to everyone according to all his ways, whose heart You know (for You alone know the hearts of all the sons of men),

40 A stfel, ei se vor teme de Tine în tot timpul cât vor trăi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri.

that they may fear You all the days that they live in the land which You gave to our fathers.

41 D e asemenea, când străinul, care nu este din poporul Tău, Israel, va veni dintr-o ţară îndepărtată datorită Numelui Tău,

“Moreover, concerning a foreigner, who is not of Your people Israel, but has come from a far country for Your name’s sake

42 c ăci oamenii vor auzi despre Numele Tău cel mare, despre mâna Ta cea tare şi despre braţul Tău cel întins, deci când va veni şi se va ruga înspre această Casă,

(for they will hear of Your great name and Your strong hand and Your outstretched arm), when he comes and prays toward this temple,

43 a scultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, şi dă-i acelui străin tot ceea ce-Ţi va cere, pentru ca toate popoarele pământului să-Ţi cunoască Numele, să se teamă de Tine aşa cum se teme poporul Tău, Israel, şi să ştie că Numele Tău este chemat peste această Casă, pe care am zidit-o eu.

hear in heaven Your dwelling place, and do according to all for which the foreigner calls to You, that all peoples of the earth may know Your name and fear You, as do Your people Israel, and that they may know that this temple which I have built is called by Your name.

44 C ând poporul Tău va merge la război împotriva duşmanului său, acolo unde îl vei trimite, şi se va ruga Domnului cu mâinile îndreptate înspre cetatea pe care ai ales-o Tu şi înspre Casa pe care am zidit-o pentru Numele Tău,

“When Your people go out to battle against their enemy, wherever You send them, and when they pray to the Lord toward the city which You have chosen and the temple which I have built for Your name,

45 a scultă din ceruri rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

then hear in heaven their prayer and their supplication, and maintain their cause.

46 C ând vor păcătui împotriva Ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi, mâniindu-Te pe ei, îi vei da pe mâna duşmanilor lor care îi vor duce captivi într-o ţară vrăjmaşă, îndepărtată sau apropiată,

“When they sin against You (for there is no one who does not sin), and You become angry with them and deliver them to the enemy, and they take them captive to the land of the enemy, far or near;

47 d acă acolo, în ţara în care au fost luaţi captivi, îşi vor cerceta inimile, dacă se vor întoarce la Tine şi vor căuta bunăvoinţa Ta în ţara celor ce i-au luat captivi, spunând: «Am păcătuit, am greşit şi am săvârşit răul!»,

yet when they come to themselves in the land where they were carried captive, and repent, and make supplication to You in the land of those who took them captive, saying, ‘We have sinned and done wrong, we have committed wickedness’;

48 d acă de acolo, din ţara duşmanilor lor care i-au luat captivi, se vor întoarce la Tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor, dacă Ţi se vor ruga cu mâinile îndreptate înspre ţara lor, pe care le-ai dat-o strămoşilor lor, înspre cetatea pe care Tu ai ales-o şi înspre Casa pe care am zidit-o eu pentru Numele Tău,

and when they return to You with all their heart and with all their soul in the land of their enemies who led them away captive, and pray to You toward their land which You gave to their fathers, the city which You have chosen and the temple which I have built for Your name:

49 a tunci ascultă din ceruri, tărâmul locuinţei Tale, rugăciunea lor şi cererea lor şi fă-le dreptate.

then hear in heaven Your dwelling place their prayer and their supplication, and maintain their cause,

50 I artă poporul Tău, cel ce a păcătuit faţă de Tine! Iartă toate fărădelegile pe care le-au săvârşit împotriva Ta şi fă să găsească îndurare la cei ce i-au luat captivi, ca să le arate milă;

and forgive Your people who have sinned against You, and all their transgressions which they have transgressed against You; and grant them compassion before those who took them captive, that they may have compassion on them

51 c ăci ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, poporul pe care l-ai scos din Egipt, din mijlocul cuptorului de fier!

(for they are Your people and Your inheritance, whom You brought out of Egypt, out of the iron furnace),

52 F ie ca ochii Tăi să fie deschişi la cererea slujitorului Tău şi la cererea poporului Tău, Israel, ca să-i asculţi ori de câte ori vor striga către Tine după ajutor,

that Your eyes may be open to the supplication of Your servant and the supplication of Your people Israel, to listen to them whenever they call to You.

53 c ăci Tu, Stăpâne Doamne, i-ai pus deoparte dintre toate popoarele pământului pentru a fi moştenirea Ta, după cum i-ai spus robului Tău Moise când i-ai scos pe strămoşii noştri din Egipt!“

For You separated them from among all the peoples of the earth to be Your inheritance, as You spoke by Your servant Moses, when You brought our fathers out of Egypt, O Lord God.” Solomon Blesses the Assembly

54 C ând Solomon a terminat de spus toată această rugăciune şi cerere Domnului, s-a ridicat dinaintea altarului Domnului, unde stătuse îngenuncheat, cu mâinile ridicate spre cer

And so it was, when Solomon had finished praying all this prayer and supplication to the Lord, that he arose from before the altar of the Lord, from kneeling on his knees with his hands spread up to heaven.

55 ş i, stând în picioare, a binecuvântat întreaga adunare a lui Israel cu voce tare, zicând:

Then he stood and blessed all the assembly of Israel with a loud voice, saying:

56 „ Binecuvântat să fie Domnul Care i-a dat odihnă poporului Său, Israel, potrivit cu tot ceea ce a promis. Dintre toate promisiunile bune pe care le-a rostit prin robul Său Moise, nici una n-a rămas neîmplinită.

“Blessed be the Lord, who has given rest to His people Israel, according to all that He promised. There has not failed one word of all His good promise, which He promised through His servant Moses.

57 D omnul, Dumnezeul nostru, să fie cu noi aşa cum a fost cu strămoşii noştri; să nu ne părăsească şi să nu ne lase,

May the Lord our God be with us, as He was with our fathers. May He not leave us nor forsake us,

58 c i să ne aplece inimile spre El ca să umblăm în toate căile Lui şi să păzim poruncile, legile şi hotărârile Lui, pe care le-a dat strămoşilor noştri.

that He may incline our hearts to Himself, to walk in all His ways, and to keep His commandments and His statutes and His judgments, which He commanded our fathers.

59 F ie ca aceste cuvinte ale mele, pe care le-am adus înaintea Domnului, să fie zi şi noapte înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, pentru a face dreptate slujitorului Său şi poporului Său, Israel, după nevoile zilnice

And may these words of mine, with which I have made supplication before the Lord, be near the Lord our God day and night, that He may maintain the cause of His servant and the cause of His people Israel, as each day may require,

60 ş i pentru ca toate popoarele pământului să ştie că Domnul este Dumnezeu şi că nu este altul.

that all the peoples of the earth may know that the Lord is God; there is no other.

61 D ar inimile trebuie să vă fie în întregime ale Domnului, Dumnezeul nostru, trăind după hotărârile Lui şi păzind poruncile Lui ca şi astăzi.“ Inaugurarea Casei Domnului

Let your heart therefore be loyal to the Lord our God, to walk in His statutes and keep His commandments, as at this day.” Solomon Dedicates the Temple

62 A poi, regele împreună cu tot Israelul au adus jertfe înaintea Domnului.

Then the king and all Israel with him offered sacrifices before the Lord.

63 S olomon I-a adus Domnului douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi ca jertfă de pace. Astfel, regele şi tot poporul Israel au sfinţit Casa Domnului.

And Solomon offered a sacrifice of peace offerings, which he offered to the Lord, twenty-two thousand bulls and one hundred and twenty thousand sheep. So the king and all the children of Israel dedicated the house of the Lord.

64 Î n aceeaşi zi, regele a sfinţit mijlocul curţii, locul din faţa Casei Domnului, întrucât acolo a adus arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace, deoarece altarul de bronz dinaintea Domnului era prea mic pentru a cuprinde arderile de tot, darurile de mâncare şi grăsimea jertfelor de pace.

On the same day the king consecrated the middle of the court that was in front of the house of the Lord; for there he offered burnt offerings, grain offerings, and the fat of the peace offerings, because the bronze altar that was before the Lord was too small to receive the burnt offerings, the grain offerings, and the fat of the peace offerings.

65 S olomon a ţinut atunci sărbătoarea împreună cu tot Israelul. O mare mulţime de oameni veniţi de la Lebo-Hamat şi până dinspre Râul Egiptului au sărbătorit înaintea Domnului, Dumnezeul nostru, timp de şapte zile şi apoi alte şapte zile, adică paisprezece zile.

At that time Solomon held a feast, and all Israel with him, a great assembly from the entrance of Hamath to the Brook of Egypt, before the Lord our God, seven days and seven more days—fourteen days.

66 Î n ziua a opta Solomon a trimis poporul acasă. Ei l-au binecuvântat pe rege şi au plecat la corturile lor bucuroşi şi cu inimile mulţumite pentru tot binele făcut de Domnul robului Său David şi poporului Său, Israel.

On the eighth day he sent the people away; and they blessed the king, and went to their tents joyful and glad of heart for all the good that the Lord had done for His servant David, and for Israel His people.