Faptele Apostolilor 2 ~ Acts 2

picture

1 C ând a sosit ziua Cincizecimii, erau cu toţii la un loc.

When the Day of Pentecost had fully come, they were all with one accord in one place.

2 D eodată a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa în care şedeau ei.

And suddenly there came a sound from heaven, as of a rushing mighty wind, and it filled the whole house where they were sitting.

3 L i s-au arătat nişte limbi ca de foc, care s-au împrăştiat şi s-au aşezat câte una pe fiecare dintre ei.

Then there appeared to them divided tongues, as of fire, and one sat upon each of them.

4 T oţi au fost umpluţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.

And they were all filled with the Holy Spirit and began to speak with other tongues, as the Spirit gave them utterance. The Crowd’s Response

5 Ş i se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni evlavioşi din fiecare neam de sub cer.

And there were dwelling in Jerusalem Jews, devout men, from every nation under heaven.

6 C ând s-a auzit sunetul acela, mulţimea s-a adunat şi a rămas uluită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în propria lui limbă.

And when this sound occurred, the multitude came together, and were confused, because everyone heard them speak in his own language.

7 T oţi se mirau şi se minunau zicând: „Oare nu sunt galileeni toţi aceştia care vorbesc?!

Then they were all amazed and marveled, saying to one another, “Look, are not all these who speak Galileans?

8 C um de îi auzim, fiecare dintre noi, vorbind în propria noastră limbă, în care ne-am născut?!

And how is it that we hear, each in our own language in which we were born?

9 P arţi, mezi, elamiţi, locuitori din Mesopotamia, din Iudeea, din Capadocia, din Pont, din Asia,

Parthians and Medes and Elamites, those dwelling in Mesopotamia, Judea and Cappadocia, Pontus and Asia,

10 d in Frigia, din Pamfilia, din Egipt, de prin părţile Libiei dinspre Cirena, vizitatori din Roma,

Phrygia and Pamphylia, Egypt and the parts of Libya adjoining Cyrene, visitors from Rome, both Jews and proselytes,

11 i udei şi prozeliţi, cretani şi arabi, pe toţi îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările măreţe ale lui Dumnezeu!“

Cretans and Arabs—we hear them speaking in our own tongues the wonderful works of God.”

12 T oţi erau uimiţi şi nedumeriţi şi se întrebau unul pe altul: „Ce vrea să însemne aceasta?“

So they were all amazed and perplexed, saying to one another, “Whatever could this mean?”

13 A lţii însă îşi băteau joc şi ziceau: „Sunt plini de must!“ Petru vorbeşte mulţimii în ziua Cincizecimii

Others mocking said, “They are full of new wine.” Peter’s Sermon

14 D ar Petru s-a sculat în picioare împreună cu cei unsprezece, şi-a ridicat glasul şi le-a vorbit astfel: – Bărbaţi iudei şi voi, toţi locuitorii Ierusalimului, să vă fie cunoscut lucrul acesta şi să ascultaţi cuvintele mele!

But Peter, standing up with the eleven, raised his voice and said to them, “Men of Judea and all who dwell in Jerusalem, let this be known to you, and heed my words.

15 O amenii aceştia nu sunt beţi, aşa cum presupuneţi voi, pentru că nu este decât ceasul al treilea din zi,

For these are not drunk, as you suppose, since it is only the third hour of the day.

16 c i aceasta este ceea ce a fost spus prin profetul Ioel:

But this is what was spoken by the prophet Joel:

17 În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice făptură. Fiii şi fiicele voastre vor profeţi, tinerii voştri vor vedea viziuni, iar bătrânii voştri vor visa visuri!

‘And it shall come to pass in the last days, says God, That I will pour out of My Spirit on all flesh; Your sons and your daughters shall prophesy, Your young men shall see visions, Your old men shall dream dreams.

18 C hiar şi peste slujitorii Mei şi slujitoarele Mele voi turna din Duhul Meu în acele zile şi vor profeţi.

And on My menservants and on My maidservants I will pour out My Spirit in those days; And they shall prophesy.

19 V oi face minuni sus în cer şi semne jos pe pământ, sânge, foc şi coloane de fum.

I will show wonders in heaven above And signs in the earth beneath: Blood and fire and vapor of smoke.

20 S oarele se va preface în întuneric, iar luna în sânge, înainte să vină ziua cea mare şi glorioasă a Domnului.

The sun shall be turned into darkness, And the moon into blood, Before the coming of the great and awesome day of the L ord.

21 A tunci oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!“

And it shall come to pass That whoever calls on the name of the L ord Shall be saved.’

22 B ărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea: pe Isus din Nazaret, bărbat adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin faptele puternice, minunile şi semnele pe care Dumnezeu le-a făcut prin El în mijlocul vostru, după cum voi înşivă ştiţi,

“Men of Israel, hear these words: Jesus of Nazareth, a Man attested by God to you by miracles, wonders, and signs which God did through Him in your midst, as you yourselves also know—

23 p e Omul Acesta, dat pe mâna voastră după planul hotărât şi după preştiinţa lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fără de lege!

Him, being delivered by the determined purpose and foreknowledge of God, you have taken by lawless hands, have crucified, and put to death;

24 D umnezeu însă L-a înviat, dezlegându-L de durerile morţii, pentru că nu era posibil să fie ţinut de ea.

whom God raised up, having loosed the pains of death, because it was not possible that He should be held by it.

25 C ăci David zice despre El: „Îl văd pe Domnul neîncetat înaintea mea, căci El este la dreapta mea ca să nu mă clatin!

For David says concerning Him: ‘I foresaw the L ord always before my face, For He is at my right hand, that I may not be shaken.

26 D e aceea, mi se bucură inima şi mi se înveseleşte limba! Mai mult, trupul meu va locui în nădejde,

Therefore my heart rejoiced, and my tongue was glad; Moreover my flesh also will rest in hope.

27 c ăci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa Morţilor şi nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea.

For You will not leave my soul in Hades, Nor will You allow Your Holy One to see corruption.

28 M i-ai făcut cunoscute cărările vieţii … mă vei umple de bucurie cu prezenţa Ta!“

You have made known to me the ways of life; You will make me full of joy in Your presence.’

29 B ărbaţi, fraţilor, cât despre patriarhul David, daţi-mi voie să vă spun deschis că el a murit şi a fost îngropat, iar mormântul lui a rămas în mijlocul nostru până în ziua aceasta.

“Men and brethren, let me speak freely to you of the patriarch David, that he is both dead and buried, and his tomb is with us to this day.

30 A şadar, el era profet şi ştia că Dumnezeu îi promisese prin jurământ că va pune pe tronul lui pe unul din urmaşii lui.

Therefore, being a prophet, and knowing that God had sworn with an oath to him that of the fruit of his body, according to the flesh, He would raise up the Christ to sit on his throne,

31 Ş tiind deci mai dinainte, el vorbea despre învierea lui Cristos, atunci când spunea că nu va fi lăsat în Locuinţa Morţilor şi că trupul Lui nu va vedea putrezirea.

he, foreseeing this, spoke concerning the resurrection of the Christ, that His soul was not left in Hades, nor did His flesh see corruption.

32 D umnezeu L-a înviat pe acest Isus, şi noi toţi suntem martorii acestui fapt.

This Jesus God has raised up, of which we are all witnesses.

33 A şadar, fiind înălţat la dreapta lui Dumnezeu şi primind de la Tatăl promisiunea Duhului Sfânt, El a turnat ceea ce vedeţi şi auziţi.

Therefore being exalted to the right hand of God, and having received from the Father the promise of the Holy Spirit, He poured out this which you now see and hear.

34 C ăci David nu s-a suit în ceruri, ci el însuşi zice: „Domnul I-a zis Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea,

“For David did not ascend into the heavens, but he says himself: ‘The L ord said to my Lord, “Sit at My right hand,

35 p ână voi face din duşmanii Tăi aşternut al picioarelor Tale!»“

Till I make Your enemies Your footstool.”’

36 S ă ştie bine deci toată casa lui Israel, că Dumnezeu L-a făcut Domn şi Cristos pe acest Isus pe Care L-aţi răstignit voi!

“Therefore let all the house of Israel know assuredly that God has made this Jesus, whom you crucified, both Lord and Christ.”

37 C ând au auzit aceste lucruri, ei au rămas străpunşi în inimă şi i-au întrebat pe Petru şi pe ceilalţi apostoli: – Fraţilor, ce să facem?

Now when they heard this, they were cut to the heart, and said to Peter and the rest of the apostles, “Men and brethren, what shall we do?”

38 P etru le-a răspuns: – Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Cristos spre iertarea păcatelor voastre; şi veţi primi darul Duhului Sfânt!

Then Peter said to them, “Repent, and let every one of you be baptized in the name of Jesus Christ for the remission of sins; and you shall receive the gift of the Holy Spirit.

39 C ăci promisiunea este pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunt departe, în oricât de mare număr îi va chema Domnul, Dumnezeul nostru!

For the promise is to you and to your children, and to all who are afar off, as many as the Lord our God will call.” A Vital Church Grows

40 Ş i cu multe alte cuvinte el mărturisea şi îi îndemna zicând: – Mântuiţi-vă din mijlocul acestei generaţii corupte!

And with many other words he testified and exhorted them, saying, “Be saved from this perverse generation.”

41 C ei ce au primit cuvântul lui au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor au fost adăugate cam trei mii de suflete. Părtăşia credincioşilor

Then those who gladly received his word were baptized; and that day about three thousand souls were added to them.

42 E i stăruiau în învăţătura apostolilor, în părtăşie, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.

And they continued steadfastly in the apostles’ doctrine and fellowship, in the breaking of bread, and in prayers.

43 F iecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne.

Then fear came upon every soul, and many wonders and signs were done through the apostles.

44 T oţi credincioşii erau la un loc şi aveau toate în comun;

Now all who believed were together, and had all things in common,

45 î şi vindeau proprietăţile şi averile, iar banii îi împărţeau între ei, după cum avea nevoie fiecare.

and sold their possessions and goods, and divided them among all, as anyone had need.

46 Î n fiecare zi continuau să se întâlnească în acelaşi gând în Templu, frângeau pâinea acasă, luau parte la masă cu bucurie şi simplitate a inimii,

So continuing daily with one accord in the temple, and breaking bread from house to house, they ate their food with gladness and simplicity of heart,

47 Î l lăudau pe Dumnezeu şi aveau parte de bunăvoinţă din partea întregului popor. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi.

praising God and having favor with all the people. And the Lord added to the church daily those who were being saved.