1 D e aceea, întrucât promisiunea intrării în odihna Lui rămâne încă deschisă, să avem grijă ca nici unul dintre voi să nu se pomenească venit prea târziu.
Therefore, since a promise remains of entering His rest, let us fear lest any of you seem to have come short of it.
2 Ş i nouă ne-a fost vestită Evanghelia ca şi lor, dar lor, cuvântul pe care l-au auzit nu le-a fost de nici un folos, pentru că cei care l-au auzit nu l-au unit cu credinţa,
For indeed the gospel was preached to us as well as to them; but the word which they heard did not profit them, not being mixed with faith in those who heard it.
3 î nsă cei care am crezut intrăm în acea odihnă, aşa cum a spus: „De aceea am jurat în mânia Mea: «Nu vor intra în odihna Mea!»“ Şi totuşi lucrările Sale au fost terminate încă de la crearea lumii –
For we who have believed do enter that rest, as He has said: “So I swore in My wrath, ‘They shall not enter My rest,’” although the works were finished from the foundation of the world.
4 p entru că a spus undeva, despre ziua a şaptea, astfel: „Dumnezeu s-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrările Lui“
For He has spoken in a certain place of the seventh day in this way: “And God rested on the seventh day from all His works”;
5 ş i, din nou, în acelaşi loc: „Nu vor intra în odihna Mea!“
and again in this place: “They shall not enter My rest.”
6 D eci, fiindcă rămâne ca unii să intre în ea, şi întrucât cei dintâi, cărora li s-a vestit Evanghelia, n-au intrat din cauza neascultării,
Since therefore it remains that some must enter it, and those to whom it was first preached did not enter because of disobedience,
7 E l stabileşte din nou o zi: „astăzi“, spunând, prin David, după atât de mult timp, aşa cum a fost spus mai înainte: „Astăzi dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile!“
again He designates a certain day, saying in David, “Today,” after such a long time, as it has been said: “Today, if you will hear His voice, Do not harden your hearts.”
8 D acă Iosua le-ar fi dat odihnă, atunci Dumnezeu nu le -ar fi vorbit mai târziu despre o altă zi.
For if Joshua had given them rest, then He would not afterward have spoken of another day.
9 R ămâne încă pentru poporul lui Dumnezeu o odihnă de Sabat,
There remains therefore a rest for the people of God.
10 p entru că oricine intră în odihna Lui se va odihni de lucrările lui, ca şi Dumnezeu de ale Sale.
For he who has entered His rest has himself also ceased from his works as God did from His. The Word Discovers Our Condition
11 S ă ne grăbim deci să intrăm în acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă printr-o neascultare ca a lor!
Let us therefore be diligent to enter that rest, lest anyone fall according to the same example of disobedience.
12 Î ntr-adevăr, Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi activ, mai ascuţit decât orice sabie cu două tăişuri, străpungând până desparte sufletul şi duhul, încheieturile şi măduva, şi poate judeca gândurile şi intenţiile inimii.
For the word of God is living and powerful, and sharper than any two-edged sword, piercing even to the division of soul and spirit, and of joints and marrow, and is a discerner of the thoughts and intents of the heart.
13 N u este nimic care să poată fi ascuns de El, ci totul este gol şi descoperit ochilor Lui, ai Celui înaintea Căruia trebuie să dăm socoteală. Isus, Marele nostru Preot
And there is no creature hidden from His sight, but all things are naked and open to the eyes of Him to whom we must give account. Our Compassionate High Priest
14 A şadar, fiindcă avem un Mare Preot Care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ne ţinem tare de mărturisirea noastră.
Seeing then that we have a great High Priest who has passed through the heavens, Jesus the Son of God, let us hold fast our confession.
15 C ăci n-avem un Mare Preot Care să nu poată avea milă de slăbiciunile noastre, ci Unul Care a fost ispitit în toate felurile, ca şi noi, dar fără să păcătuiască.
For we do not have a High Priest who cannot sympathize with our weaknesses, but was in all points tempted as we are, yet without sin.
16 A şadar, să ne apropiem cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim îndurare şi să găsim har care să ne ajute la timpul potrivit.
Let us therefore come boldly to the throne of grace, that we may obtain mercy and find grace to help in time of need.