1 E fraimiţii i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

Now the men of Ephraim said to him, “Why have you done this to us by not calling us when you went to fight with the Midianites?” And they reprimanded him sharply.

2 E l le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?

So he said to them, “What have I done now in comparison with you? Is not the gleaning of the grapes of Ephraim better than the vintage of Abiezer?

3 Î n mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia. Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

God has delivered into your hands the princes of Midian, Oreb and Zeeb. And what was I able to do in comparison with you?” Then their anger toward him subsided when he said that.

4 A poi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului.

When Gideon came to the Jordan, he and the three hundred men who were with him crossed over, exhausted but still in pursuit.

5 E l le-a zis oamenilor din Sucot: – Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

Then he said to the men of Succoth, “Please give loaves of bread to the people who follow me, for they are exhausted, and I am pursuing Zebah and Zalmunna, kings of Midian.”

6 C ăpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

And the leaders of Succoth said, “ Are the hands of Zebah and Zalmunna now in your hand, that we should give bread to your army?”

7 G hedeon le-a zis: – Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

So Gideon said, “For this cause, when the Lord has delivered Zebah and Zalmunna into my hand, then I will tear your flesh with the thorns of the wilderness and with briers!”

8 D e acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot.

Then he went up from there to Penuel and spoke to them in the same way. And the men of Penuel answered him as the men of Succoth had answered.

9 A tunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“

So he also spoke to the men of Penuel, saying, “When I come back in peace, I will tear down this tower!”

10 Z ebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici.

Now Zebah and Zalmunna were at Karkor, and their armies with them, about fifteen thousand, all who were left of all the army of the people of the East; for one hundred and twenty thousand men who drew the sword had fallen.

11 G hedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă.

Then Gideon went up by the road of those who dwell in tents on the east of Nobah and Jogbehah; and he attacked the army while the camp felt secure.

12 C ei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

When Zebah and Zalmunna fled, he pursued them; and he took the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna, and routed the whole army.

13 A poi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres.

Then Gideon the son of Joash returned from battle, from the Ascent of Heres.

14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

And he caught a young man of the men of Succoth and interrogated him; and he wrote down for him the leaders of Succoth and its elders, seventy-seven men.

15 S -a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“

Then he came to the men of Succoth and said, “Here are Zebah and Zalmunna, about whom you ridiculed me, saying, ‘ Are the hands of Zebah and Zalmunna now in your hand, that we should give bread to your weary men?’”

16 I -a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot.

And he took the elders of the city, and thorns of the wilderness and briers, and with them he taught the men of Succoth.

17 A poi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

Then he tore down the tower of Penuel and killed the men of the city.

18 D upă aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna: – Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor? Ei i-au răspuns: – Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

And he said to Zebah and Zalmunna, “What kind of men were they whom you killed at Tabor?” So they answered, “As you are, so were they; each one resembled the son of a king.”

19 E l le-a zis: – Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

Then he said, “They were my brothers, the sons of my mother. As the Lord lives, if you had let them live, I would not kill you.”

20 Ş i i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut: – Omoară-i! Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil.

And he said to Jether his firstborn, “Rise, kill them!” But the youth would not draw his sword; for he was afraid, because he was still a youth.

21 A tunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis: – De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui! Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele care erau la gâtul cămilelor lor. Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

So Zebah and Zalmunna said, “Rise yourself, and kill us; for as a man is, so is his strength.” So Gideon arose and killed Zebah and Zalmunna, and took the crescent ornaments that were on their camels’ necks. Gideon’s Ephod

22 B ărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon: – Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

Then the men of Israel said to Gideon, “Rule over us, both you and your son, and your grandson also; for you have delivered us from the hand of Midian.”

23 G hedeon le-a răspuns: – Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

But Gideon said to them, “I will not rule over you, nor shall my son rule over you; the Lord shall rule over you.”

24 G hedeon le-a mai zis: – Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră! Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

Then Gideon said to them, “I would like to make a request of you, that each of you would give me the earrings from his plunder.” For they had golden earrings, because they were Ishmaelites.

25 – Ţi-i vom da! i-au răspuns ei. Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă.

So they answered, “We will gladly give them. ” And they spread out a garment, and each man threw into it the earrings from his plunder.

26 G reutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.

Now the weight of the gold earrings that he requested was one thousand seven hundred shekels of gold, besides the crescent ornaments, pendants, and purple robes which were on the kings of Midian, and besides the chains that were around their camels’ necks.

27 G hedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

Then Gideon made it into an ephod and set it up in his city, Ophrah. And all Israel played the harlot with it there. It became a snare to Gideon and to his house.

28 A stfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.

Thus Midian was subdued before the children of Israel, so that they lifted their heads no more. And the country was quiet for forty years in the days of Gideon. Death of Gideon

29 A poi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

Then Jerubbaal the son of Joash went and dwelt in his own house.

30 G hedeon a avut şaptezeci de fii, pentru că a avut multe soţii.

Gideon had seventy sons who were his own offspring, for he had many wives.

31 Ţ iitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek.

And his concubine who was in Shechem also bore him a son, whose name he called Abimelech.

32 G hedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

Now Gideon the son of Joash died at a good old age, and was buried in the tomb of Joash his father, in Ophrah of the Abiezrites.

33 D upă ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

So it was, as soon as Gideon was dead, that the children of Israel again played the harlot with the Baals, and made Baal-Berith their god.

34 A stfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur

Thus the children of Israel did not remember the Lord their God, who had delivered them from the hands of all their enemies on every side;

35 ş i nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.

nor did they show kindness to the house of Jerubbaal (Gideon) in accordance with the good he had done for Israel.