1 Î ntre timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

In the meantime, when an innumerable multitude of people had gathered together, so that they trampled one another, He began to say to His disciples first of all, “Beware of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.

2 N u este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

For there is nothing covered that will not be revealed, nor hidden that will not be known.

3 D e aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

Therefore whatever you have spoken in the dark will be heard in the light, and what you have spoken in the ear in inner rooms will be proclaimed on the housetops. Jesus Teaches the Fear of God

4 V ă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

“And I say to you, My friends, do not be afraid of those who kill the body, and after that have no more that they can do.

5 V ă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

But I will show you whom you should fear: Fear Him who, after He has killed, has power to cast into hell; yes, I say to you, fear Him!

6 N u se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

“Are not five sparrows sold for two copper coins? And not one of them is forgotten before God.

7 C ât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

But the very hairs of your head are all numbered. Do not fear therefore; you are of more value than many sparrows. Confess Christ Before Men

8 V ă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

“Also I say to you, whoever confesses Me before men, him the Son of Man also will confess before the angels of God.

9 Î nsă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

But he who denies Me before men will be denied before the angels of God.

10 Ş i oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

“And anyone who speaks a word against the Son of Man, it will be forgiven him; but to him who blasphemes against the Holy Spirit, it will not be forgiven.

11 C ând vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

“Now when they bring you to the synagogues and magistrates and authorities, do not worry about how or what you should answer, or what you should say.

12 p entru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

For the Holy Spirit will teach you in that very hour what you ought to say.” The Parable of the Rich Fool

13 C ineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

Then one from the crowd said to Him, “Teacher, tell my brother to divide the inheritance with me.”

14 D ar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

But He said to him, “Man, who made Me a judge or an arbitrator over you?”

15 A poi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

And He said to them, “Take heed and beware of covetousness, for one’s life does not consist in the abundance of the things he possesses.”

16 Ş i le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

Then He spoke a parable to them, saying: “The ground of a certain rich man yielded plentifully.

17 E l se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

And he thought within himself, saying, ‘What shall I do, since I have no room to store my crops?’

18 A tunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

So he said, ‘I will do this: I will pull down my barns and build greater, and there I will store all my crops and my goods.

19 A poi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

And I will say to my soul, “Soul, you have many goods laid up for many years; take your ease; eat, drink, and be merry.”’

20 D ar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

But God said to him, ‘Fool! This night your soul will be required of you; then whose will those things be which you have provided?’

21 A şa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

“So is he who lays up treasure for himself, and is not rich toward God.” Do Not Worry

22 A poi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

Then He said to His disciples, “Therefore I say to you, do not worry about your life, what you will eat; nor about the body, what you will put on.

23 C ăci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

Life is more than food, and the body is more than clothing.

24 U itaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

Consider the ravens, for they neither sow nor reap, which have neither storehouse nor barn; and God feeds them. Of how much more value are you than the birds?

25 Ş i apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

And which of you by worrying can add one cubit to his stature?

26 D eci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

If you then are not able to do the least, why are you anxious for the rest?

27 U itaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

Consider the lilies, how they grow: they neither toil nor spin; and yet I say to you, even Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.

28 I ar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

If then God so clothes the grass, which today is in the field and tomorrow is thrown into the oven, how much more will He clothe you, O you of little faith?

29 N u căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

“And do not seek what you should eat or what you should drink, nor have an anxious mind.

30 c ăci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

For all these things the nations of the world seek after, and your Father knows that you need these things.

31 C ăutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

But seek the kingdom of God, and all these things shall be added to you.

32 N u te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

“Do not fear, little flock, for it is your Father’s good pleasure to give you the kingdom.

33 V indeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

Sell what you have and give alms; provide yourselves money bags which do not grow old, a treasure in the heavens that does not fail, where no thief approaches nor moth destroys.

34 C ăci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

For where your treasure is, there your heart will be also. The Faithful Servant and the Evil Servant

35 C oapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

“Let your waist be girded and your lamps burning;

36 î ntocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

and you yourselves be like men who wait for their master, when he will return from the wedding, that when he comes and knocks they may open to him immediately.

37 F erice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

Blessed are those servants whom the master, when he comes, will find watching. Assuredly, I say to you that he will gird himself and have them sit down to eat, and will come and serve them.

38 F ie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

And if he should come in the second watch, or come in the third watch, and find them so, blessed are those servants.

39 S ă ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

But know this, that if the master of the house had known what hour the thief would come, he would have watched and not allowed his house to be broken into.

40 D eci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

Therefore you also be ready, for the Son of Man is coming at an hour you do not expect.”

41 P etru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

Then Peter said to Him, “Lord, do You speak this parable only to us, or to all people? ”

42 D omnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

And the Lord said, “Who then is that faithful and wise steward, whom his master will make ruler over his household, to give them their portion of food in due season?

43 F erice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

Blessed is that servant whom his master will find so doing when he comes.

44 A devărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

Truly, I say to you that he will make him ruler over all that he has.

45 D ar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

But if that servant says in his heart, ‘My master is delaying his coming,’ and begins to beat the male and female servants, and to eat and drink and be drunk,

46 s tăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

the master of that servant will come on a day when he is not looking for him, and at an hour when he is not aware, and will cut him in two and appoint him his portion with the unbelievers.

47 S clavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

And that servant who knew his master’s will, and did not prepare himself or do according to his will, shall be beaten with many stripes.

48 I ar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

But he who did not know, yet committed things deserving of stripes, shall be beaten with few. For everyone to whom much is given, from him much will be required; and to whom much has been committed, of him they will ask the more. Christ Brings Division

49 E u am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

“I came to send fire on the earth, and how I wish it were already kindled!

50 A m un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

But I have a baptism to be baptized with, and how distressed I am till it is accomplished!

51 C redeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

Do you suppose that I came to give peace on earth? I tell you, not at all, but rather division.

52 C ăci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

For from now on five in one house will be divided: three against two, and two against three.

53 T atăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

Father will be divided against son and son against father, mother against daughter and daughter against mother, mother-in-law against her daughter-in-law and daughter-in-law against her mother-in-law.” Discern the Time

54 A poi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

Then He also said to the multitudes, “Whenever you see a cloud rising out of the west, immediately you say, ‘A shower is coming’; and so it is.

55 I ar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

And when you see the south wind blow, you say, ‘There will be hot weather’; and there is.

56 I pocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

Hypocrites! You can discern the face of the sky and of the earth, but how is it you do not discern this time? Make Peace with Your Adversary

57 Ş i de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

“Yes, and why, even of yourselves, do you not judge what is right?

58 Î n timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

When you go with your adversary to the magistrate, make every effort along the way to settle with him, lest he drag you to the judge, the judge deliver you to the officer, and the officer throw you into prison.

59 Î ţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“

I tell you, you shall not depart from there till you have paid the very last mite.”