1 I oab, fiul Ţeruiei, şi-a dat seama că regelui îi era dor de Absalom.

So Joab the son of Zeruiah perceived that the king’s heart was concerned about Absalom.

2 A trimis pe cineva la Tekoa şi a adus de acolo o femeie înţeleaptă. I-a zis femeii: „Prefă-te că eşti în doliu: îmbracă-te în haine de doliu şi nu te unge cu ulei. Să arăţi ca o femeie care de multă vreme jeleşte după un mort.

And Joab sent to Tekoa and brought from there a wise woman, and said to her, “Please pretend to be a mourner, and put on mourning apparel; do not anoint yourself with oil, but act like a woman who has been mourning a long time for the dead.

3 A şa să te duci la rege şi să-i vorbeşti cum te voi învăţa eu.“ Şi Ioab i-a făcut cunoscut femeii ce avea de spus.

Go to the king and speak to him in this manner.” So Joab put the words in her mouth.

4 C ând femeia din Tekoa a ajuns la rege, a căzut cu faţa la pământ şi i s-a închinat. Ea i-a zis: – Ajută-mă, o, rege.

And when the woman of Tekoa spoke to the king, she fell on her face to the ground and prostrated herself, and said, “Help, O king!”

5 – Ce necaz ai? a întrebat-o regele. – Sunt o femeie văduvă, i-a răspuns femeia. Soţul meu a murit.

Then the king said to her, “What troubles you?” And she answered, “Indeed I am a widow, my husband is dead.

6 S lujitoarea ta mai avea doi fii care, într-o zi, se băteau pe câmp şi nu era nimeni acolo care să-i despartă, astfel că unul l-a lovit pe celălalt şi l-a omorât.

Now your maidservant had two sons; and the two fought with each other in the field, and there was no one to part them, but the one struck the other and killed him.

7 A cum, tot clanul s-a ridicat împotriva slujitoarei tale, spunându-i: „Predă-ni-l pe cel care şi-a ucis fratele, ca să-l omorâm, căci i-a luat viaţa fratelui său. Îl vom nimici şi pe moştenitor!“ Ei vor stinge astfel singurul cărbune care mi-a mai rămas, lăsându-l pe soţul meu fără nume şi fără moştenitor pe pământ.

And now the whole family has risen up against your maidservant, and they said, ‘Deliver him who struck his brother, that we may execute him for the life of his brother whom he killed; and we will destroy the heir also.’ So they would extinguish my ember that is left, and leave to my husband neither name nor remnant on the earth.”

8 R egele i-a răspuns femeii: – Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine.

Then the king said to the woman, “Go to your house, and I will give orders concerning you.”

9 – O, rege, stăpânul meu, i-a zis femeia din Tekoa regelui, asupra mea şi asupra familiei tatălui meu să cadă vina. Iar regele şi tronul său să rămână fără vină.

And the woman of Tekoa said to the king, “My lord, O king, let the iniquity be on me and on my father’s house, and the king and his throne be guiltless.”

10 – Dacă cineva va vorbi împotriva ta, adu-l la mine şi nu se va mai atinge de tine, i-a zis regele.

So the king said, “Whoever says anything to you, bring him to me, and he shall not touch you anymore.”

11 – Fie ca regele să-şi aducă aminte de Domnul, Dumnezeul său, pentru ca să-l împiedice pe răzbunătorul sângelui să mărească prăpădul şi să-mi ucidă fiul, l-a rugat femeia pe rege. – Viu este Domnul că nici un fir de păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ, i-a zis regele.

Then she said, “Please let the king remember the Lord your God, and do not permit the avenger of blood to destroy anymore, lest they destroy my son.” And he said, “ As the Lord lives, not one hair of your son shall fall to the ground.”

12 A tunci femeia i-a mai zis: – Dă voie, te rog, slujitoarei tale să-i spună ceva stăpânului meu, regele. – Vorbeşte! i-a zis regele.

Therefore the woman said, “Please, let your maidservant speak another word to my lord the king.” And he said, “Say on.”

13 – De ce ai plănuit un astfel de lucru împotriva poporului lui Dumnezeu? Pentru că, din însăşi vorbele lui, regele se face vinovat neaducându-l înapoi pe cel pe care l-a izgonit.

So the woman said: “Why then have you schemed such a thing against the people of God? For the king speaks this thing as one who is guilty, in that the king does not bring his banished one home again.

14 Î n ceea ce ne priveşte, asemenea unor ape care cad pe pământ şi nu se mai adună, aşa vom muri cu toţii. Dumnezeu însă nu ia viaţa, ci dimpotrivă, plănuieşte căi prin care cel izgonit să se poată întoarce la El.

For we will surely die and become like water spilled on the ground, which cannot be gathered up again. Yet God does not take away a life; but He devises means, so that His banished ones are not expelled from Him.

15 D e aceea am venit să-i vorbesc stăpânului meu, regele, pentru că oamenii m-au înspăimântat. Slujitoarea ta şi-a zis: „Să-i vorbesc regelui, poate el va îndeplini cererea slujitoarei sale.

Now therefore, I have come to speak of this thing to my lord the king because the people have made me afraid. And your maidservant said, ‘I will now speak to the king; it may be that the king will perform the request of his maidservant.

16 P oate că regele o va asculta şi o va scăpa pe slujitoarea sa de cei care vor s-o şteargă pe ea şi pe fiul ei din moştenirea lui Dumnezeu.“

For the king will hear and deliver his maidservant from the hand of the man who would destroy me and my son together from the inheritance of God.’

17 A cum, slujitoarea ta spune: „Fie să-mi aducă pace cuvintele stăpânului meu, regele! Căci stăpânul meu, regele, este ca un înger al lui Dumnezeu, ştiind să înţeleagă binele şi răul. Fie ca Domnul, Dumnezeul tău, să fie cu tine!“

Your maidservant said, ‘The word of my lord the king will now be comforting; for as the angel of God, so is my lord the king in discerning good and evil. And may the Lord your God be with you.’”

18 R egele i-a zis femeii: – Să nu-mi tăinuieşti răspunsul la întrebarea pe care ţi-o voi pune. – Să întrebe stăpânul meu, regele, i-a răspuns femeia.

Then the king answered and said to the woman, “Please do not hide from me anything that I ask you.” And the woman said, “Please, let my lord the king speak.”

19 – Oare mâna lui Ioab nu este ea cu tine în toate acestea? a întrebat-o regele. – Viu este sufletul tău, o, rege, stăpânul meu, că nimeni nu se poate abate nici la dreapta nici la stânga de la tot ceea ce a zis stăpânul meu, regele, i-a răspuns femeia. Într-adevăr, slujitorul tău, Ioab, mi-a poruncit şi tot el a pus în gura slujitoarei tale toate aceste cuvinte.

So the king said, “ Is the hand of Joab with you in all this?” And the woman answered and said, “ As you live, my lord the king, no one can turn to the right hand or to the left from anything that my lord the king has spoken. For your servant Joab commanded me, and he put all these words in the mouth of your maidservant.

20 S lujitorul tău, Ioab, a făcut acest lucru pentru a schimba situaţia. Stăpânul meu însă are o înţelepciune ca cea a unui înger al lui Dumnezeu, cunoscând tot ce se petrece în ţară.

To bring about this change of affairs your servant Joab has done this thing; but my lord is wise, according to the wisdom of the angel of God, to know everything that is in the earth.”

21 R egele i-a zis atunci lui Ioab: – Iată, vreau să fac lucrul acesta! Du-te deci şi adu-l pe tânărul Absalom.

And the king said to Joab, “All right, I have granted this thing. Go therefore, bring back the young man Absalom.”

22 I oab a căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi l-a binecuvântat pe rege. El a zis: – Astăzi slujitorul tău ştie că a găsit bunăvoinţă la stăpânul său, regele, fiindcă regele a făcut după cuvântul slujitorului său. Absalom se întoarce la Ierusalim

Then Joab fell to the ground on his face and bowed himself, and thanked the king. And Joab said, “Today your servant knows that I have found favor in your sight, my lord, O king, in that the king has fulfilled the request of his servant.”

23 I oab s-a ridicat, a plecat la Gheşur şi l-a adus înapoi pe Absalom la Ierusalim.

So Joab arose and went to Geshur, and brought Absalom to Jerusalem.

24 D ar regele a zis: „Să se ducă în casa lui şi să nu-mi vadă faţa!“ Absalom s-a întors astfel acasă la el şi nu a văzut faţa regelui.

And the king said, “Let him return to his own house, but do not let him see my face.” So Absalom returned to his own house, but did not see the king’s face. David Forgives Absalom

25 Î n tot Israelul nu era nici un om atât de vestit pentru frumuseţea lui, aşa cum era Absalom. Din creştetul capului şi până la talpa piciorului nu se găsea nici un cusur în el.

Now in all Israel there was no one who was praised as much as Absalom for his good looks. From the sole of his foot to the crown of his head there was no blemish in him.

26 C ând îşi tundea părul – şi-l tundea în fiecare an căci devenea prea greu să-l poarte – acesta cântărea două sute de şecheli, potrivit greutăţii regale.

And when he cut the hair of his head—at the end of every year he cut it because it was heavy on him—when he cut it, he weighed the hair of his head at two hundred shekels according to the king’s standard.

27 L ui Absalom i s-au născut trei fii şi o fiică, fiică al cărei nume era Tamar; aceasta era foarte frumoasă.

To Absalom were born three sons, and one daughter whose name was Tamar. She was a woman of beautiful appearance.

28 A bsalom a locuit doi ani în Ierusalim fără să vadă faţa regelui.

And Absalom dwelt two full years in Jerusalem, but did not see the king’s face.

29 A poi Absalom l-a chemat pe Ioab pentru a-l trimite la rege, însă acesta nu a vrut să vină. A trimis a doua oară după el, dar tot nu a vrut să vină.

Therefore Absalom sent for Joab, to send him to the king, but he would not come to him. And when he sent again the second time, he would not come.

30 A tunci Absalom le-a zis slujitorilor săi: „Ogorul lui Ioab este aproape de al meu şi are semănat orz pe el. Mergeţi şi daţi-i foc!“ Slujitorii săi au făcut întocmai cum le poruncise.

So he said to his servants, “See, Joab’s field is near mine, and he has barley there; go and set it on fire.” And Absalom’s servants set the field on fire.

31 A flând acest lucru, Ioab s-a dus acasă la Absalom şi l-a întrebat: – De ce slujitorii tăi au dat foc ogorului meu?

Then Joab arose and came to Absalom’s house, and said to him, “Why have your servants set my field on fire?”

32 – Pentru că nu ai venit când te-am chemat. Am vrut să te trimit la rege să-i spui: „De ce am venit din Gheşur? Nu ar fi fost mai bine pentru mine să fi rămas acolo?“ Doresc acum să văd faţa regelui şi dacă este vreo nelegiuire în mine, atunci să mă omoare.

And Absalom answered Joab, “Look, I sent to you, saying, ‘Come here, so that I may send you to the king, to say, “Why have I come from Geshur? It would be better for me to be there still.”’ Now therefore, let me see the king’s face; but if there is iniquity in me, let him execute me.”

33 I oab s-a dus la rege şi i-a spus lucrul acesta. Atunci regele l-a chemat la el pe Absalom. Acesta a venit la rege şi i s-a închinat cu faţa la pământ. Regele l-a sărutat pe Absalom.

So Joab went to the king and told him. And when he had called for Absalom, he came to the king and bowed himself on his face to the ground before the king. Then the king kissed Absalom.