1 Î ntreaga adunare a israeliţilor a plecat de la Elim şi a ajuns în pustia Sin, care este între Elim şi Sinai, în ziua a cincisprezecea a lunii a doua, după ce a ieşit din ţara Egiptului.

And they journeyed from Elim, and all the congregation of the children of Israel came to the Wilderness of Sin, which is between Elim and Sinai, on the fifteenth day of the second month after they departed from the land of Egypt.

2 Î n pustie, întreaga adunare a israeliţilor a cârtit împotriva lui Moise şi a lui Aaron.

Then the whole congregation of the children of Israel complained against Moses and Aaron in the wilderness.

3 I sraeliţii le-au zis: „O, de-am fi fost omorâţi de mâna Domnului în ţara Egiptului! Cel puţin acolo stăteam lângă oalele de carne şi mâncam pâine din belşug. Ne-aţi adus aici, în pustia aceasta, ca să faceţi să moară de foame toată mulţimea aceasta!“

And the children of Israel said to them, “Oh, that we had died by the hand of the Lord in the land of Egypt, when we sat by the pots of meat and when we ate bread to the full! For you have brought us out into this wilderness to kill this whole assembly with hunger.”

4 A tunci Domnul i-a zis lui Moise: „Voi face să plouă pâine din cer; în fiecare zi poporul să iasă şi să adune pâine pentru ziua aceea. În acea zi, îi voi pune la încercare ca să văd dacă vor trăi după Legea Mea sau nu.

Then the Lord said to Moses, “Behold, I will rain bread from heaven for you. And the people shall go out and gather a certain quota every day, that I may test them, whether they will walk in My law or not.

5 Î n ziua a şasea să pregătească ce au adunat, într-o cantitate dublă faţă de ce au adunat în fiecare zi.“

And it shall be on the sixth day that they shall prepare what they bring in, and it shall be twice as much as they gather daily.”

6 M oise şi Aaron le-au zis tuturor israeliţilor: „În seara aceasta veţi şti că Domnul v-a scos din ţara Egiptului,

Then Moses and Aaron said to all the children of Israel, “At evening you shall know that the Lord has brought you out of the land of Egypt.

7 i ar dimineaţă veţi vedea slava Domnului, pentru că El aude cârtirile voastre împotriva Lui. Căci cine suntem noi, ca să vă plângeţi împotriva noastră?“

And in the morning you shall see the glory of the Lord; for He hears your complaints against the Lord. But what are we, that you complain against us?”

8 M oise a mai zis: „Veţi şti că a fost Domnul, atunci când, seara, vă va da carne, iar dimineaţa – pâine din belşug, pentru că Domnul v-a auzit cârtirile pe care le-aţi rostit împotriva Lui, căci noi nu suntem nimic; cârtirile voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva Domnului. “

Also Moses said, “ This shall be seen when the Lord gives you meat to eat in the evening, and in the morning bread to the full; for the Lord hears your complaints which you make against Him. And what are we? Your complaints are not against us but against the Lord.”

9 D upă aceea, Moise i-a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a israeliţilor: «Apropiaţi-vă de Domnul, căci El a auzit cârtirile voastre.»“

Then Moses spoke to Aaron, “Say to all the congregation of the children of Israel, ‘Come near before the Lord, for He has heard your complaints.’”

10 Î n timp ce Aaron vorbea întregii adunări, ei s-au uitat înspre pustie şi slava Domnului s-a arătat în nor.

Now it came to pass, as Aaron spoke to the whole congregation of the children of Israel, that they looked toward the wilderness, and behold, the glory of the Lord appeared in the cloud.

11 D omnul i-a vorbit lui Moise astfel:

And the Lord spoke to Moses, saying,

12 „ Am auzit cârtirile israeliţilor; de aceea spune-le: «Între cele două seri veţi avea carne, iar dimineaţa – pâine din belşug; atunci veţi şti că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.»“

“I have heard the complaints of the children of Israel. Speak to them, saying, ‘At twilight you shall eat meat, and in the morning you shall be filled with bread. And you shall know that I am the Lord your God.’”

13 S eara au venit nişte prepeliţe care au acoperit tabăra; dimineaţa, în jurul taberei, se afla un strat de rouă.

So it was that quails came up at evening and covered the camp, and in the morning the dew lay all around the camp.

14 C ând stratul de rouă s-a ridicat, pe suprafaţa pustiei au rămas nişte boabe mici, ca boabele de gheaţă pe pământ.

And when the layer of dew lifted, there, on the surface of the wilderness, was a small round substance, as fine as frost on the ground.

15 C ând le-au văzut, neştiind ce sunt, israeliţii şi-au zis unii altora: „Oare ce sunt acestea?“ Moise le-a zis: „Este pâinea pe care Domnul v-a dat-o s-o mâncaţi.

So when the children of Israel saw it, they said to one another, “What is it?” For they did not know what it was. And Moses said to them, “This is the bread which the Lord has given you to eat.

16 D omnul a poruncit ca fiecare om să adune cât îi trebuie pentru hrană şi anume un omer de fiecare persoană, după numărul celor din cortul lui. Să adunaţi pentru fiecare persoană din cortul vostru.“

This is the thing which the Lord has commanded: ‘Let every man gather it according to each one’s need, one omer for each person, according to the number of persons; let every man take for those who are in his tent.’”

17 I sraeliţii au făcut astfel: unii au adunat mai mult, alţii mai puţin.

Then the children of Israel did so and gathered, some more, some less.

18 D upă ce au măsurat-o cu omerul, au văzut că celui ce a adunat mai mult nu i-a rămas în plus, iar cel ce a adunat mai puţin nu a dus lipsă; fiecare om a adunat după nevoile lui.

So when they measured it by omers, he who gathered much had nothing left over, and he who gathered little had no lack. Every man had gathered according to each one’s need.

19 D eşi Moise le-a zis să nu lase nimic din ea până dimineaţa,

And Moses said, “Let no one leave any of it till morning.”

20 e i nu l-au ascultat; unii au lăsat o parte din ea până dimineaţa, astfel că aceasta a făcut viermi şi s-a împuţit, iar Moise s-a mâniat pe ei.

Notwithstanding they did not heed Moses. But some of them left part of it until morning, and it bred worms and stank. And Moses was angry with them.

21 Î n fiecare dimineaţă israeliţii adunau după cum aveau nevoie. Când soarele era fierbinte, pâinea se topea.

So they gathered it every morning, every man according to his need. And when the sun became hot, it melted.

22 Î n ziua a şasea ei au adunat de două ori mai mult, doi omeri pentru fiecare persoană. Când toţi conducătorii adunării au venit şi i-au spus acest lucru lui Moise,

And so it was, on the sixth day, that they gathered twice as much bread, two omers for each one. And all the rulers of the congregation came and told Moses.

23 e l le-a răspuns: „ Domnul a poruncit astfel: «Mâine este o zi de odihnă, un Sabat sfânt pentru Domnul; coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi tot ce vă rămâne păstraţi până dimineaţa.»“

Then he said to them, “This is what the Lord has said: ‘Tomorrow is a Sabbath rest, a holy Sabbath to the Lord. Bake what you will bake today, and boil what you will boil; and lay up for yourselves all that remains, to be kept until morning.’”

24 E i au păstrat-o aşa cum a poruncit Moise; ea nu s-a împuţit şi n-a făcut viermi.

So they laid it up till morning, as Moses commanded; and it did not stink, nor were there any worms in it.

25 M oise le-a zis: „Mâncaţi-o azi, pentru că azi este Sabatul Domnului; azi nu veţi găsi pâine pe câmp.

Then Moses said, “Eat that today, for today is a Sabbath to the Lord; today you will not find it in the field.

26 S -o adunaţi timp de şase zile, căci în a şaptea zi, Sabatul, ea nu va fi.“

Six days you shall gather it, but on the seventh day, the Sabbath, there will be none.”

27 Î n ziua a şaptea însă unii oameni din popor au ieşit să adune pâine, dar n-au găsit nimic.

Now it happened that some of the people went out on the seventh day to gather, but they found none.

28 D omnul i-a zis lui Moise: „Până când veţi refuza să păziţi poruncile şi legile Mele?

And the Lord said to Moses, “How long do you refuse to keep My commandments and My laws?

29 Ş tiţi că Domnul v-a dat Sabatul şi de aceea în a şasea zi vă dă hrană pentru două zile. Orice om să rămână acolo unde este. Nici unul să nu iasă din locul său în ziua a şaptea.“

See! For the Lord has given you the Sabbath; therefore He gives you on the sixth day bread for two days. Let every man remain in his place; let no man go out of his place on the seventh day.”

30 Ş i astfel, în ziua a şaptea poporul s-a odihnit.

So the people rested on the seventh day.

31 C asa lui Israel a numit pâinea venită din cer „mană“; ea era albă, ca bobul de coriandru, iar la gust era ca o turtă cu miere.

And the house of Israel called its name Manna. And it was like white coriander seed, and the taste of it was like wafers made with honey.

32 M oise le-a zis: „Iată ce a poruncit Domnul: «Puneţi deoparte un omer de mană, ca să fie păstrat pentru toate generaţiile, pentru ca ei să vadă pâinea cu care v-am hrănit în pustie, când v-am scos din ţara Egiptului.»“

Then Moses said, “This is the thing which the Lord has commanded: ‘Fill an omer with it, to be kept for your generations, that they may see the bread with which I fed you in the wilderness, when I brought you out of the land of Egypt.’”

33 M oise i-a zis lui Aaron: „Ia un vas, pune în el un omer plin cu mană şi aşază-l înaintea Domnului ca să fie păstrat pentru urmaşii voştri.“

And Moses said to Aaron, “Take a pot and put an omer of manna in it, and lay it up before the Lord, to be kept for your generations.”

34 A aron l-a pus înaintea Mărturiei ca să fie păstrat acolo, după cum îi poruncise Domnul lui Moise.

As the Lord commanded Moses, so Aaron laid it up before the Testimony, to be kept.

35 I sraeliţii au mâncat mană timp de patruzeci de ani, până au ajuns într-o ţară locuită; au mâncat mană până au ajuns la hotarul Canaanului.

And the children of Israel ate manna forty years, until they came to an inhabited land; they ate manna until they came to the border of the land of Canaan.

36 ( Un omer este a zecea parte dintr-o efă.)

Now an omer is one-tenth of an ephah.