1 E fraimiţii i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

Then the men of Ephraim said to Gideon, “What is this you have done to us? Why did you not call us when you went to fight against Midian?” They were angry when they argued with him.

2 E l le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?

But he said to them, “What have I done to compare with you? Are not the grapes that are left of Ephraim better than all the grapes gathered of Abiezer?

3 Î n mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia. Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

God has given the leaders of Midian, Oreb and Zeeb, into your hands. What was I able to do to compare with you?” They were no longer angry when he said that.

4 A poi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului.

Then Gideon and the 300 men with him came to the Jordan and crossed it. They were tired but they kept going.

5 E l le-a zis oamenilor din Sucot: – Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

Gideon said to the men of Succoth, “I ask of you, give loaves of bread to the people who are following me. For they are tired and weak. I am going after Zebah and Zalmunna, the kings of Midian.”

6 C ăpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

But the leaders of Succoth said, “Are Zebah and Zalmunna already in your hands, that we should give bread to your army?”

7 G hedeon le-a zis: – Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

Gideon said, “The Lord will give Zebah and Zalmunna into my hand. Then I will beat your bodies with the thorns and thistles from the desert.”

8 D e acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot.

From there he went up to Penuel and spoke to them in the same way. The men of Penuel gave him the same answer as the men of Succoth.

9 A tunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“

So he said to the men of Penuel, “When I return safe, I will tear down this tower.”

10 Z ebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici.

Now Zebah and Zalmunna were in Karkor. With them were their armies, about 15, 000 men. These were all who were left of the whole army of the people of the east. For 120, 000 men who fought with swords had been killed.

11 G hedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă.

Gideon went up by the way of those who lived in tents east of Nobah and Jogbehah. And he fought against the army by surprise.

12 C ei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

Zebah and Zalmunna ran away. Gideon went after them and took the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna. The whole army was afraid.

13 A poi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres.

Then Gideon the son of Joash returned from the battle by the way of Heres.

14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

He caught a young man from Succoth and asked him questions. The young man wrote down for him the rulers and leaders of Succoth, seventy-seven men.

15 S -a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“

Then Gideon came to the men of Succoth and said, “See, here are Zebah and Zalmunna. You laughed at me about these men, saying, ‘Are Zebah and Zalmunna already in your hand, that we should give bread to your weak and tired men?’”

16 I -a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot.

Then he took the leaders of the city and with thorns and thistles from the desert, he punished the men of Succoth.

17 A poi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

Then he tore down the tower of Penuel and killed the men of the city.

18 D upă aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna: – Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor? Ei i-au răspuns: – Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

Gideon said to Zebah and Zalmunna, “What kind of men were they whom you killed at Tabor?” And they said, “They were like you. Each one looked like the son of a king.”

19 E l le-a zis: – Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

Gideon said, “They were my brothers, the sons of my mother. As the Lord lives, if you had let them live, I would not kill you.”

20 Ş i i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut: – Omoară-i! Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil.

Then he said to Jether his first-born son, “Stand up and kill them.” But the boy did not pick up his sword. He was afraid because he was still a boy.

21 A tunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis: – De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui! Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele care erau la gâtul cămilelor lor. Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

Zebah and Zalmunna said, “Stand up yourself and kill us. For as the man is, so is his strength.” So Gideon stood up and killed Zebah and Zalmunna. And he took the religious objects that were on their camels’ necks.

22 B ărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon: – Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

Then the men of Israel said to Gideon, “Rule over us, both you and your son, and your grandson also. For you have set us free from the power of Midian.”

23 G hedeon le-a răspuns: – Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

But Gideon said to them, “I will not rule over you. And my son will not rule over you. The Lord will rule over you.”

24 G hedeon le-a mai zis: – Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră! Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

Gideon said to them, “I only ask that each of you give me the gold objects you have taken to be worn on the ear.” (They had objects to be worn on the ear because they were Ishmaelites.)

25 – Ţi-i vom da! i-au răspuns ei. Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă.

And they said, “For sure we will give them.” So they spread out a coat, and every one of them threw into it an object he had taken.

26 G reutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.

The gold objects Gideon had asked for were as heavy as 1, 700 pieces of gold money. He took the objects and purple clothing worn by the kings of Midian also. And he took the religious objects that were around the camels’ necks.

27 G hedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

Gideon made it into a holy vest and put it in his city, Ophrah. All Israel worshiped it there. So it became a trap to Gideon and those of his house.

28 A stfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.

Midian was put under the power of the people of Israel. They did not lift up their heads any more. And the land had peace for forty years, during the life of Gideon. The Death of Gideon

29 A poi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

Joash’s son Jerubbaal (that is, Gideon) went and lived in his own house.

30 G hedeon a avut şaptezeci de fii, pentru că a avut multe soţii.

Gideon had seventy sons born to him, for he had many wives.

31 Ţ iitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek.

The woman in Shechem who acted as his wife gave birth to Gideon’s son also. He was given the name Abimelech.

32 G hedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

Gideon the son of Joash died when he was very old. He was buried in the grave of his father Joash, in Ophrah of the Abiezrites.

33 D upă ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

As soon as Gideon was dead, the people of Israel started again to worship the false gods of Baal. They made Baal-berith their god.

34 A stfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur

The people of Israel did not remember the Lord their God, Who had saved them from the power of all those around who hated them.

35 ş i nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.

They did not show kindness to the family of Jerubbaal (that is, Gideon). They did not remember all the good he had done to Israel.