1 Î n a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, israeliţii, încinşi cu saci şi având ţărână pe cap, s-au strâns laolaltă pentru ţinerea unui post.

Now on the twenty-fourth day of this month the sons of Israel gathered together, but they did not eat. They dressed in cloth made from hair, and put dirt on their heads.

2 C ei din neamul lui Israel s-au separat de toţi străinii şi, stând în picioare, şi-au mărturisit păcatele lor şi nelegiuirile strămoşilor lor.

The children of Israel separated themselves from all those of other nations. They stood and told their sins and the sins of their fathers to God.

3 S -au aşezat la locurile lor şi, timp de un sfert din zi, au citit din Cartea Legii Domnului, Dumnezeul lor. Apoi, într-un alt sfert din zi, şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat Domnului, Dumnezeul lor.

While they stood in their place, they read from the book of the Law of the Lord their God for a fourth of the day. And for another fourth they told their sins and worshiped the Lord their God.

4 I osua, Bani, Kadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s-au urcat pe estrada leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul, Dumnezeul lor.

Jeshua, Bani, Kadmiel, Shebaniah, Bunni, Sherebiah, Bani, and Chenani stood on the Levites’ raised floor. And they cried with a loud voice to the Lord their God.

5 L eviţii Iosua, Kadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: „Ridicaţi-vă şi binecuvântaţi-L pe Domnul, Dumnezeul vostru, Care este din veşnicie în veşnicie! Binecuvântat să-Ţi fie Numele cel slăvit, care este mai presus de orice binecuvântare şi laudă!

Then the Levites, Jeshua, Kadmiel, Bani, Hashabneiah, Sherebiah, Hodiah, Shebaniah, and Pethahiah, said, “Stand up and give honor and thanks to the Lord your God forever and ever! O may Your great name be praised!” The Prayer—Telling of Their Sins

6 T u eşti Domnul şi în afară de Tine nu este un altul! Tu ai făcut cerurile şi cerurile cerurilor cu toată oştirea lor, pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce este în ele; Tu le dai viaţă tuturor, iar oştirea cerurilor Ţi se închină.

“You alone are the Lord. You made the heavens, the heaven of heavens with all their angels. You have made the earth and all that is on it, and the seas and all that is in them. You give life to all of them, and the angels of heaven bow down to You.

7 T u eşti Domnul, Dumnezeul Care l-ai ales pe Avram, Care l-ai scos din Ur, din Caldeea, şi i-ai pus numele Avraam.

You are the Lord God, Who chose Abram and brought him out from Ur of the Chaldees and gave him the name Abraham.

8 T u i-ai găsit inima credincioasă înaintea Ta şi ai încheiat un legământ cu el, promiţând că-i vei da ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor, a periziţilor, a iebusiţilor, a ghirgaşiţilor, promiţând că o vei da seminţei lui; Ţi-ai împlinit promisiunea, căci Tu eşti drept.

You found his heart faithful to You and made an agreement with him, to give his children and their children’s children the land of the Canaanite, the Hittite, the Amorite, the Perizzite, the Jebusite, and the Girgashite. And You have done what You promised, for You are right and good.

9 A poi ai văzut suferinţele strămoşilor noştri în Egipt, le-ai auzit strigătele de pe malul Mării Roşii.

“You saw the trouble of our fathers in Egypt. You heard their cry by the Red Sea.

10 A i făcut semne şi minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor săi şi împotriva întregului popor din ţara sa, căci ai luat cunoştinţă de mândria lor faţă de strămoşii noştri şi Ţi-ai făcut un Nume, cum se ştie astăzi.

Then You made special things to see and did powerful works against Pharaoh, against all his servants and all the people of his land. For You knew that they were proud and made it hard for our fathers. And You made a name for Yourself, as it is this day.

11 A i despărţit marea înaintea lor şi ei au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat; pe urmăritorii lor însă i-ai aruncat în adâncuri ca pe o piatră în ape adânci.

You divided the sea in front of them, so they passed through the sea on dry ground. And You threw those who went after them into the deep sea, like a stone into troubled waters.

12 A poi i-ai condus printr-un stâlp de nor ziua, şi printr-un stâlp de foc noaptea, ca să le luminezi calea pe care mergeau.

You led the people during the day with a cloud, and with a pillar of fire during the night to light the way they were to go.

13 T e-ai coborât pe muntele Sinai şi le-ai vorbit din ceruri. Le-ai dat reguli drepte, legi adevărate, orânduiri şi porunci bune.

Then You came down on Mount Sinai and spoke with them from heaven. You gave them Laws that are right and true and good.

14 L e-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt şi le-ai dat porunci, orânduiri şi o Lege prin robul Tău Moise.

You made known to them Your holy Day of Rest, and gave them Laws through Your servant Moses.

15 L e-ai dat pâine din ceruri, atunci când le era foame, le-ai scos apă din stâncă, atunci când le era sete şi le-ai spus să vină să ia în stăpânire ţara pe care juraseşi că le-o vei da.

You gave them bread from heaven for their hunger. You brought them water from a rock for their thirst. And You told them to go in to take for their own the land You promised to give them.

16 Î nsă ei, strămoşii noştri, s-au fălit, au fost încăpăţânaţi şi nu Ţi-au ascultat poruncile.

“But they, our fathers, acted with pride. They became strong-willed and would not listen to Your Words.

17 A u refuzat să asculte şi nu şi-au amintit de lucrările Tale minunate, pe care le-ai înfăptuit printre ei. Au fost încăpăţânaţi şi în răzvrătirea lor şi-au numit o căpetenie, ca să se întoarcă în sclavia lor. Dar Tu eşti un Dumnezeu iertător, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi plin de dragoste şi de aceea nu i-ai părăsit.

They would not listen, and did not remember Your powerful works which You had done among them. So they became strong-willed and chose a leader to return to their hard work in Egypt. But You are a forgiving God. You are kind and loving, slow to anger, and full of loving-kindness. You did not leave them.

18 C hiar şi atunci când şi-au făcut un viţel turnat, zicând: «Acesta este Dumnezeul tău Care te-a scos din Egipt!» şi s-au făcut vinovaţi de multă blasfemie,

They even melted gold and made a calf, and said, ‘This is your God Who brought you up from Egypt.’ They spoke sinful words against You.

19 T u, în marea Ta îndurare, nu i-ai părăsit în pustie. Stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, iar stâlpul de foc n-a încetat să le dea lumină noaptea pe drumul pe care trebuiau să meargă.

But You, in Your great loving-kindness, did not leave them in the desert. The pillar of cloud which led them on their way during the day did not leave them. And the pillar of fire which gave light to the way they were to go during the night did not leave them.

20 L e-ai dat chiar şi Duhul Tău cel bun ca să-i instruiască. Nu Ţi-ai retras mana de la gurile lor şi ai continuat să le dai apă ca să-şi potolească setea.

You gave Your good Spirit to teach them. You did not keep Your bread from heaven from their mouths. And You gave them water when they were thirsty.

21 T imp de patruzeci de ani i-ai îngrijit în pustie şi nu au dus lipsă de nimic; hainele nu li s-au învechit, iar picioarele nu li s-au umflat.

For forty years You kept them alive in the desert and gave them everything they needed. Their clothes did not wear out, and their feet did not become sore.

22 L e-ai dat în mână regate şi popoare, ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei. Astfel au moştenit ţara lui Sihon, adică ţara regelui din Heşbon, şi ţara lui Og, regele Başanului.

You gave them nations and peoples, and You gave them every part. For their own they took the land of Sihon king of Heshbon and the land of Og king of Bashan.

23 L e-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor şi i-ai adus în ţara în care le-ai spus părinţilor lor să intre ca s-o ia în stăpânire.

You made their sons as many as the stars of heaven. And You brought them into the land which You had told their fathers to go into and take for their own.

24 F iii lor au intrat şi au luat în stăpânire ţara, iar Tu i-ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, pe canaaniţi, şi ai dat în mâinile lor pe regii acestora şi popoarele ţării, ca să le faci pe plac.

So their sons went into the land and took it. You gave them power over the people of the land, the Canaanites. You gave these people into their hand, with their kings and the peoples of the land, to do with them as they would.

25 A u cucerit cetăţi fortificate, pământuri roditoare, au luat în stăpânire case, tot felul de bunuri, fântâni deja săpate, vii, măslini şi o mulţime de pomi fructiferi. Au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat şi s-au desfătat datorită bunătăţii Tale celei mari.

They took strong cities and a rich land. They took houses full of every good thing. They took wells that had been dug, grape-vines, olive trees, and many fruit trees. So they ate and were filled and became fat. They were glad because You were so good to them.

26 D ar apoi s-au arătat neascultători, s-au răzvrătit împotriva Ta, au aruncat înapoia lor Legea Ta, i-au ucis pe profeţii Tăi, care mărturiseau împotriva lor pentru a-i întoarce la Tine, şi s-au făcut astfel vinovaţi de multă blasfemie.

“But they would not obey and they turned against You. They put Your Law behind their backs. They killed the men who tell what will happen who had spoken sharp words to them telling them to return to You. The people spoke very sinful words against You.

27 A tunci i-ai dat pe mâna duşmanilor lor, care i-au asuprit. Totuşi, în vremea necazului lor, ei au strigat către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri. În marea Ta îndurare le-ai dat izbăvitori care i-au eliberat din mâna duşmanilor lor.

So You gave them into the hand of those who made it hard for them. But when they cried to You in the time of their trouble, You heard from heaven. And by Your great loving-kindness You sent men to save them from those who made it hard for them.

28 C ând au avut odihnă însă, ei au săvârşit iarăşi ce este rău înaintea Ta. Atunci iar i-ai lăsat pe mâna vrăjmaşilor lor care i-au stăpânit. Dar ei s-au întors şi au strigat din nou către Tine, iar Tu i-ai auzit din ceruri şi, în îndurarea Ta, i-ai izbăvit în numeroase rânduri.

But as soon as they had rest, they sinned against You again. So You left them in the hand of those who hated them, so that they ruled over them. When they cried again to You, You heard from heaven. And many times You took them away from trouble because of Your loving-kindness.

29 I -ai avertizat să se întoarcă la Legea Ta, dar ei s-au îngâmfat, nu au ascultat de poruncile Tale şi au păcătuit împotriva hotărârilor Tale, deşi omul care le împlineşte va trăi prin ele. Şi-au întors spatele cu încăpăţânare, au fost îndărătnici şi nu au ascultat.

You spoke sharp words to them to turn them back to Your Law. Yet they acted in pride and did not listen to Your Words, but sinned against Your Laws, by which if a man obeys them he will live. They were strong-willed and made their hearts hard against You, and would not listen.

30 I -ai îngăduit aşa mulţi ani, i-ai avertizat prin Duhul Tău, prin profeţii Tăi, dar ei tot nu au luat aminte, astfel că i-ai dat pe mâna popoarelor străine.

But You did not give up taking care of them for many years. You spoke sharp words to them by Your Spirit through the men who tell what will happen. Yet they would not listen. So You gave them into the hand of the peoples of the lands.

31 C u toate acestea, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit, nici nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milos şi îndurător!

But in Your great loving-kindness, You did not make an end of them or leave them for You are a kind and loving God.

32 A cum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule cel Mare, Puternic şi Înfricoşător, Cel Care-Ţi păstrezi legământul şi îndurarea, nu privi ca puţin lucru toată suferinţa pe care am îndurat-o atât noi, cât şi regii noştri, conducătorii noştri, preoţii noştri, profeţii noştri şi strămoşii noştri, deci tot poporul Tău, de pe vremea împăraţilor Asiriei şi până acum!

“So now, our God, the great and powerful God, honored with fear, Who keeps His agreement and loving-kindness, do not let all this trouble look small in Your eyes which has come upon us, our kings, our princes, our religious leaders, our men who tell what will happen, our fathers, and on all Your people since the days of the kings of Assyria to this day.

33 C u privire la tot ce a venit peste noi, Tu ai fost drept, căci Tu ai lucrat cu credincioşie, dar noi am făcut ceea ce este rău!

Yet You have been right and fair in all that has come upon us. For You have been faithful, but we have sinned.

34 R egii, conducătorii, preoţii şi părinţii noştri nu au împlinit Legea Ta; nu au dat ascultare poruncilor şi înştiinţărilor Tale prin care i-ai prevenit.

Our kings, leaders, religious leaders, and fathers have not kept Your Law or listened to Your Laws and Your strong words which You have given them.

35 Î n regatul lor, în mijlocul multor bunătăţi primite de la Tine, în ţara cea întinsă şi bogată pe care le-o dăduseşi, ei nu Ţi-au slujit şi nu s-au întors de la faptele lor cele rele.

Even when they were in their own nation, with all the good things You gave them and with the great rich land You gave them, they did not serve You or turn from their sins.

36 Ş i iată-ne astăzi sclavi în ţara pe care le-ai dat-o strămoşilor noştri, ca să-i mănânce roadele şi bunătăţile! Iată-ne sclavi chiar în ţara aceasta!

See, we are servants today. We are servants in the land You gave to our fathers. You gave it to them so they could eat the fruit and have other good things.

37 R odul ei îi îmbogăţeşte pe împăraţii pe care i-ai pus stăpâni peste noi din cauza păcatelor noastre. Ei stăpânesc după bunul lor plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, iar noi ne aflăm într-un mare necaz.“ Poporul încheie o înţelegere

The many good things the land gives are used by the kings whom You have put over us because of our sins. They also rule over our bodies and over our cattle as they please. So we are in much trouble. The People Sign an Agreement

38 C u privire la toate acestea, noi am încheiat în scris o înţelegere de neclintit, pe document punându-şi pecetea conducătorii, leviţii şi preoţii.

“Now because of all this we are making an agreement in writing. And our leaders, our Levites, and our religious leaders have put their mark on it.”