1 I ată care sunt neamurile pe care le-a lăsat Domnul pentru ca, prin ele, să-i pună la încercare pe israeliţi, pe aceia care nu luaseră parte la războaiele din Canaan.

These are the nations the Lord left to test Israel. They were left to test all those who had not fought in any of the wars in Canaan.

2 E l a lăsat acele neamuri, doar pentru că dorea să-i înveţe arta războiului pe cei din generaţiile următoare ale israeliţilor, care n-o cunoscuseră dinainte.

So the children of the people of Israel who had not fought in wars might be taught about war.

3 A şadar neamurile acestea erau: filistenii cu cei cinci domnitori ai lor, toţi canaaniţii, sidonienii, hiviţii care locuiau în regiunea muntoasă a Libanului, de la muntele Baal-Hermon până la Lebo-Hamat.

These nations are: the five rulers of the Philistines, all the Canaanites, the Sidonians, and the Hivites who lived on Mount Lebanon, from Mount Baal-hermon as far as Lebo-hamath.

4 E le au fost folosite pentru a-i pune la încercare pe israeliţi, căci Domnul voia să vadă dacă vor păzi poruncile pe care le-a încredinţat strămoşilor lor prin Moise.

They were left to test Israel, to find out if Israel would obey the Laws the Lord gave their fathers through Moses.

5 Ş i astfel israeliţii au locuit printre canaaniţi, hitiţi, amoriţi, periziţi, hiviţi şi iebusiţi.

The people of Israel lived among the Canaanites, the Hittites, the Amorites, the Perizzites, the Hivites and the Jebusites.

6 A u luat pe fetele lor de soţii, au dat pe fetele lor fiilor acestora şi au slujit zeilor lor. Otniel

They married their daughters. They gave their own daughters to their sons, and they worshiped their gods.

7 I sraeliţii au făcut ce este rău în ochii Domnului. L-au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor, şi au slujit baalilor şi aşerelor de tot felul.

The people of Israel did what was sinful in the eyes of the Lord. They forgot the Lord their God and served the Baals and the Asheroth.

8 D omnul s-a aprins de mânie împotriva poporului Israel şi El i-a vândut în mâna lui Cuşan-Rişatayim, regele din Aram-Naharayim. Israeliţii i-au slujit lui Cuşan-Rişatayim timp de opt ani.

So the anger of the Lord was against Israel. He sold them into the hand of Cushan-rishathaim king of Mesopotamia. The people of Israel worked for Cushan-rishathaim for eight years.

9 A tunci israeliţii au strigat către Domnul şi Domnul le-a ridicat un salvator, care i-a eliberat: pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic al lui Caleb.

But the people of Israel cried to the Lord. And the Lord gave the people of Israel someone who would save them. He gave them Othniel the son of Kenaz, Caleb’s younger brother.

10 D uhul Domnului a fost peste el şi el a judecat Israelul. A pornit la război şi Domnul l-a dat în mâna lui pe Cuşan-Rişatayim, regele Aramului. Mâna lui a fost puternică împotriva lui Cuşan-Rişatayim.

The Spirit of the Lord came upon him, and he led Israel. When he went out to war, the Lord gave Cushan-rishathaim king of Mesopotamia into his hand. He was stronger than Cushan-rishathaim.

11 A stfel, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani. Apoi Otniel, fiul lui Chenaz, a murit. Ehud

The land had rest for forty years. Then Othniel the son of Kenaz died.

12 I sraeliţii au făcut din nou ce este rău în ochii Domnului şi de aceea Domnul a întărit stăpânirea lui Eglon, regele Moabului, asupra lor.

The people of Israel sinned in the eyes of the Lord again. So the Lord gave Eglon king of Moab strength against Israel, because they had sinned in the eyes of the Lord.

13 E l i-a chemat pe amoniţi şi pe amalekiţi să i se alăture şi împreună au pornit la război. L-a învins pe Israel şi a ocupat Cetatea Palmierilor.

Eglon gathered together with the people of Ammon and Amalek. They went and won the war against Israel. And they took the city of Jericho.

14 A stfel, israeliţii i-au slujit lui Eglon, regele Moabului, timp de optsprezece ani.

The people of Israel worked for Eglon the king of Moab for eighteen years.

15 I sraeliţii au strigat din nou către Domnul şi Domnul le-a ridicat un alt salvator: pe Ehud, fiul beniamitului Ghera, care era stângaci. Israeliţii au trimis tributul prin el, lui Eglon, regele Moabului.

But when the people of Israel cried to the Lord, the Lord gave them someone to save them. He gave them Ehud the son of Gera, the Benjamite, a left-handed man. The people of Israel sent taxes by him to Eglon the king of Moab.

16 E hud şi-a făcut o sabie cu două tăişuri, având o lungime de un cot şi a fixat-o sub haină pe coapsa dreaptă.

Ehud made a sword for himself with two sharp sides, almost as long as an arm. He tied it to the top part of his right leg, under his coat.

17 A poi a sosit cu tributul la Eglon, regele Moabului, care era un bărbat foarte gras.

Then he brought the taxes to Eglon king of Moab. Now Eglon was a very fat man.

18 D upă ce a înmânat tributul, i-a trimis înapoi pe oamenii care-l aduseseră.

When Ehud had finished paying the taxes, he sent away the people who had carried the taxes.

19 D upă aceea, el însuşi a făcut cale întoarsă de la idolii de piatră care erau aproape de Ghilgal şi i-a zis lui Eglon: – Majestate, am un mesaj numai pentru tine! – Tăcere, a zis regele. Şi toţi cei ce stăteau în jurul lui au plecat.

But he himself turned around at the stone gods of Gilgal and returned to Eglon, saying, “I have secret news for you, O king.” Eglon said, “Keep quiet.” And all who stood by him went away from him.

20 E hud s-a apropiat de el; acesta stătea singur în odaia de vară de pe acoperiş. Ehud i-a zis: „Am un mesaj din partea lui Dumnezeu pentru tine!“ Regele s-a ridicat de pe scaun.

Ehud came to him while Eglon was sitting alone in his summer room. And Ehud said, “I have news from God for you.” The king got up from his seat.

21 E hud şi-a întins mâna stângă, a luat sabia de pe coapsa dreaptă şi i-a înfipt-o în burtă.

Ehud put out his left hand, took the sword from his right leg, and pushed it into Eglon’s stomach.

22 L ama a intrat cu mâner cu tot, iar grăsimea s-a strâns în jurul lamei, astfel încât nu i-a mai scos sabia din burtă, iar măruntaiele i-au ieşit afară.

The whole sword went into his stomach and the fat closed over it. For he did not pull the sword out of his stomach. The insides of Eglon’s stomach ran out.

23 E hud a ieşit prin verandă, a închis după el uşile odăii de pe acoperiş şi le-a încuiat.

Then Ehud went out the back way. He closed the doors of the summer room behind him, and locked them.

24 D upă ce a plecat Ehud, au venit slujitorii regelui, s-au uitat şi au observat că uşile odăii de pe acoperiş erau închise. Ei şi-au zis: „Cu siguranţă că el îşi acoperă picioarele în odaia de vară!“

When Ehud had gone out, Eglon’s servants came. They saw that the doors of the summer room were locked. So they said, “He is only resting in there away from the heat.”

25 Ş i s-au tot învârtit prin preajmă până ce şi-au pierdut răbdarea. Când au văzut că nu deschide uşile odăii, au luat cheia, au deschis şi l-au găsit pe stăpânul lor zăcând mort pe pământ.

They waited until they were afraid because Eglon did not open the doors of the summer room. So they opened the lock and looked in the doors. And they found their owner lying dead on the floor.

26 Î n timp ce ei aşteptau, Ehud a fugit, a trecut de idolii de piatră şi a scăpat în Seira.

Ehud got away while they were waiting. He passed the stone gods and got away to Seirah.

27 D e îndată ce a ajuns acolo, a sunat din corn prin toată regiunea muntoasă a lui Efraim. Israeliţii au coborât şi ei împreună cu el de pe munte, acesta stând în fruntea lor.

When he got there, he blew the horn in the hill country of Ephraim. Then the people of Israel went down with him from the hill country. Ehud went in front of them.

28 E l le-a zis: „Urmaţi-mă, căci Domnul i-a dat în mâinile voastre pe moabiţi, duşmanii voştri!“ Ei l-au urmat, au ocupat vadurile Iordanului, care duc spre Moab şi n-au lăsat pe nimeni să treacă.

He said to them, “Go after them. For the Lord has given into your hands the Moabites who hate you.” So they went down after him. They took over the crossing places of the Jordan beside Moab. And they did not let anyone cross.

29 A u ucis atunci în jur de zece mii de moabiţi, toţi bărbaţi robuşti şi puternici. Nici un om nu a scăpat.

At that time they killed about 10, 000 Moabites, all strong men with strength of heart. No one got away.

30 Î n ziua aceea Moabul a fost umilit de către Israel şi astfel în ţară a fost pace timp de optzeci de ani. Şamgar

So Moab was crushed under the power of Israel that day. And the land had rest for eighty years.

31 D upă el a urmat Şamgar, fiul lui Anat. El a ucis şase sute de filisteni cu o ţepuşă de mânat vite şi l-a eliberat astfel pe Israel.

After Ehud, Shamgar the son of Anath became the leader. He killed 600 Philistines with a stick used to push cattle, and he also saved Israel.