1 C uvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

The words of Lemuel king of Massa, which his mother taught him:

2 F iule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

What, my son? What, son who came from within me? What, son of my promises?

3 N u-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

Do not give your strength to women, or your ways to that which destroys kings.

4 N u se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

It is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine, or for rulers to desire strong drink.

5 c a nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

Or they might drink and forget the law, and go against the rights of all who are suffering.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

Give strong drink to him who is about to die, and wine to him whose life is full of trouble.

7 c a să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

Let him drink and forget how poor he is, and remember his trouble no more.

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

Open your mouth for those who cannot speak, and for the rights of those who are left without help.

9 D eschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

Open your mouth. Be right and fair in what you decide. Stand up for the rights of those who are suffering and in need.

10 F emeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

Who can find a good wife? For she is worth far more than rubies that make one rich.

11 I nima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

The heart of her husband trusts in her, and he will never stop getting good things.

12 E a îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

She does him good and not bad all the days of her life.

13 E a caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

She looks for wool and flax, and works with willing hands.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

She is like ships that trade. She brings her food from far away.

15 E a se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

She rises while it is still night and makes food for all those in her house. She gives work for the young women to do.

16 E a se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

She gives careful thought to a field and buys it. She plants grape-vines from what she has earned.

17 E a se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

She makes herself ready with strength, and makes her arms strong.

18 E a simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

She sees that what she has earned is good. Her lamp does not go out at night.

19 S altă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

She puts her hands to the wheel to make cloth.

20 E a îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

She opens her hand to the poor, and holds out her hands to those in need.

21 C ând ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

She is not afraid of the snow for those in her house, for all of them are dressed in red.

22 E a îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

She makes coverings for herself. Her clothes are linen cloth and purple.

23 S oţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

Her husband is known in the gates, when he sits among the leaders of the land.

24 E a face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

She makes linen clothes and sells them. She brings belts to those who trade.

25 S e îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

Her clothes are strength and honor. She is full of joy about the future.

26 V orbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

She opens her mouth with wisdom. The teaching of kindness is on her tongue.

27 E a veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

She looks well to the ways of those in her house, and does not eat the bread of doing nothing.

28 F iii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

Her children rise up and honor her. Her husband does also, and he praises her, saying:

29 „ Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

“Many daughters have done well, but you have done better than all of them.”

30 F armecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

Pleasing ways lie and beauty comes to nothing, but a woman who fears the Lord will be praised.

31 A preciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!

Give her the fruit of her hands, and let her works praise her in the gates.