1 I ată cuvântul spus lui Ieremia din partea Domnului în al zecelea an al lui Zedechia, regele lui Iuda, care era al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar.

This is the word that came to Jeremiah from the Lord in the tenth year of Zedekiah king of Judah, which was the eighteenth year of Nebuchadnezzar.

2 Î n acea vreme oştirea împăratului Babilonului asedia Ierusalimul şi profetul Ieremia era închis în curtea temniţei din palatul regelui lui Iuda.

At that time the army of the king of Babylon was around Jerusalem. And Jeremiah the man of God was shut up in the open space of the prison, in the house of the king of Judah.

3 Z edechia, regele lui Iuda, îl închisese acolo, spunându-i: „De ce profeţeşti şi zici: «Aşa vorbeşte Domnul: ‘Iată, dau cetatea aceasta în mâinile împăratului Babilonului şi el o va cuceri.

For King Zedekiah of Judah had shut him up, saying, “Why do you speak these things in the Lord’s name? You have said, ‘This is what the Lord says: “I am giving this city to the king of Babylon, and he will take it.

4 Z edechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâinile caldeenilor, ci, cu siguranţă, va fi dat în mâinile împăratului Babilonului, căruia îi va vorbi faţă în faţă şi pe care-l va vedea cu propriii lui ochi.

King Zedekiah of Judah will not get away from the Babylonians. For sure he will be given into the hand of the king of Babylon. He will speak with him face to face and see him eye to eye.

5 Î mpăratul Babilonului îl va duce pe Zedechia în Babilon, unde va rămâne până Îmi voi aduce aminte Eu de el, zice Domnul. Chiar dacă vă veţi lupta împotriva caldeenilor, nu veţi avea izbândă.’»“

He will take Zedekiah to Babylon, and he will be there until I visit him,” says the Lord. “If you fight against the Babylonians, you will not win.”’”

6 I eremia a zis: „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

Jeremiah said, “The Word of the Lord came to me, saying,

7 « Hanamel, fiul unchiului tău Şalum, va veni la tine să-ţi spună: ‘Cumpără terenul meu din Anatot, deoarece tu ai dreptul de răscumpărare şi-l poţi cumpăra.’»“

‘Hanamel, the son of your father’s brother Shallum, will come to you and say, “Buy my field at Anathoth. For because of your place in the family you have the right to buy it.”’

8 H anamel, fiul unchiului meu, a venit la mine, după cum îmi spusese Domnul, în curtea temniţei şi mi-a zis: „Cumpără, te rog, terenul meu din Anatot, în teritoriul lui Beniamin, căci tu ai dreptul de moştenire şi de răscumpărare, cumpără-l!“ Am ştiut că acesta era Cuvântul Domnului,

Then Hanamel, the son of my father’s brother, came to me in the open space of the prison, as the Word of the Lord had said. And he said to me, ‘Buy my field at Anathoth in the land of Benjamin. For you have the right to own it. Because of your place in the family you have the right, so buy it for yourself.’ Then I knew that this was the Word of the Lord.

9 a şa că am cumpărat de la Hanamel, fiul unchiului meu, terenul din Anatot şi i-am cântărit şaptesprezece şecheli de argint.

So I bought the field at Anathoth from Hanamel, the son of my father’s brother. And I weighed out seventeen pieces of silver for him.

10 A m semnat şi pecetluit actul, am pus martori şi i-am cântărit argintul într-o cumpănă.

I wrote my name and put my mark on the agreement, and called in people to watch. And I weighed the silver.

11 A m luat apoi actele de cumpărare, atât pe cel pecetluit, în care erau termenii şi condiţiile cumpărării, cât şi pe cel nepecetluit,

Then I took the agreement which showed that I had bought the field, both the agreement which was not to be opened, and the open one.

12 ş i i le-am dat lui Baruc, fiul lui Neria, fiul lui Mahseia, în prezenţa vărului meu Hanamel, a martorilor care au semnat actele de cumpărare şi în prezenţa tuturor iudeilor care se aflau în curtea temniţei.

And I gave the written agreement to Baruch the son of Neriah, the son of Mahseiah. This was seen by Hanamel, the son of my father’s brother, and by those who watched me write my name on the agreement, and by all the Jews who were sitting in the open space of the prison.

13 Î n prezenţa lor i-am dat lui Baruc următoarea poruncă:

I said to Baruch in front of them,

14 „ Aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Ia aceste documente, atât actul de cumpărare pecetluit, cât şi pe cel nepecetluit, şi pune-le într-un vas de pământ ca să se păstreze multă vreme!»

‘This is what the Lord of All, the God of Israel, says: “Take these agreements, both the closed and open one, and put them in a clay jar so they may last a long time.”

15 C ăci aşa vorbeşte Domnul Oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Se vor mai cumpăra case, terenuri şi vii în ţara aceasta.»“

For the Lord of All, the God of Israel, says, “Houses and fields and grape-fields will again be bought in this land.”’ Jeremiah’s Prayer

16 D upă ce am dat actele de cumpărare a terenului lui Baruc, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului astfel:

“After I had given the agreement showing I had bought the field to Baruch the son of Neriah, I prayed to the Lord, saying,

17 „ Ah, Stăpâne Doamne, Tu ai făcut cerurile şi pământul prin puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău întins. Nimic nu este prea greu pentru Tine!

‘O Lord God! See, You have made the heavens and the earth by Your great power and by Your long arm! Nothing is too hard for You!

18 T u arăţi îndurare la mii de generaţii, dar aduci pedeapsa pentru nelegiuirea părinţilor în sânul copiilor lor. Tu eşti Dumnezeul cel Mare şi Puternic, al Cărui Nume este Domnul Oştirilor.

You show loving-kindness to thousands, but put punishment for the sins of fathers on their children after them. O great and powerful God, the Lord of All is Your name.

19 S faturile Tale sunt măreţe şi faptele Tale sunt puternice. Ochii Tăi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după rodul faptelor lui.

You are great in wisdom and powerful in Your works. Your eyes are open to all the ways of men. You pay every one for what he does and for the fruit of what he does.

20 T u ai făcut semne şi minuni în ţara Egiptului şi le-ai continuat până în ziua de azi, atât în Israel, cât şi în întreaga lume, şi Ţi-ai făcut un Nume aşa cum este astăzi.

You have made special things to see and have done wonders in the land of Egypt, and are still doing them even to this day both in Israel and among all men. You have made a name for Yourself as it is today.

21 L -ai scos pe poporul Tău, Israel, din ţara Egiptului cu semne şi minuni, cu mână tare, cu braţ întins şi cu o mare spaimă.

You brought Your people Israel out of the land of Egypt with special things to see and with wonders, and with a strong hand and a long arm, and with much trouble.

22 T u le-ai dat ţara aceasta, pe care juraseşi strămoşilor lor că le-o vei da, ţară în care curge lapte şi miere.

And You gave them this land which You promised their fathers to give them, a land flowing with milk and honey.

23 E i au venit şi au luat-o în stăpânire, dar nu au ascultat de glasul Tău şi n-au păzit Legea Ta. Tot ce le porunciseşi să facă, nu au făcut. Atunci ai trimis peste ei toate aceste nenorociri.

They came in and took it for their own. But they did not obey Your voice or walk in Your Law. They did not do anything that You told them to do. So You have made all this trouble come upon them.

24 I ată cum se înalţă rampe de asalt împotriva cetăţii ca să fie cucerită! Din cauza sabiei, a foametei şi a molimei cetatea va cădea în mâinile caldeenilor, care o atacă. Ce ai spus Tu s-a întâmplat, după cum vezi Tu Însuţi.

See, a battle-wall has been built up against the city to take it. And the city is given to the Babylonians who fight against it, because of the sword, hunger, and disease. What You have said would happen has now happened, as You see.

25 S tăpâne Doamne, Tu mi-ai zis: «Cumpără-ţi cu argint un teren şi pune martori!», dar iată că cetatea este dată în mâinile caldeenilor!“

O Lord God, You have said to me, “Buy the field with money, and call in people to see you buy it,” even though the city will be given over to the Babylonians.”’”

26 A tunci Cuvântul Domnului a venit la Ieremia şi i-a zis:

Then the Word of the Lord came to Jeremiah, saying,

27 „ Eu sunt Domnul, Dumnezeul oricărei făpturi. Este ceva prea greu pentru Mine?

“I am the Lord, the God of all flesh. Is anything too hard for Me?

28 D e aceea, aşa vorbeşte Domnul: «Dau cetatea aceasta în mâinile caldeenilor şi în mâinile lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, şi ei o vor cuceri.

So this is what the Lord says: ‘See, I am giving this city to the Babylonians and to Nebuchadnezzar king of Babylon, and he will take it.

29 C aldeenii, care luptă împotriva acestei cetăţi, vor intra, îi vor da foc şi o vor arde. Vor arde toate casele pe acoperişul cărora poporul a ars tămâie pentru Baal şi a turnat jertfe de băutură în cinstea altor dumnezei ca să Mă mânie.

The Babylonians who are fighting against this city will come into it and set this city on fire and burn it. And the houses will burn where people have given special perfume to Baal on their roofs and poured out drink gifts to other gods to make Me angry.

30 I sraeliţii şi cei din Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei încă din tinereţea lor; israeliţii M-au mâniat întruna prin lucrările mâinilor lor, zice Domnul.

For the sons of Israel and the sons of Judah have been doing only what is sinful in My eyes since they were young. The sons of Israel have been only making Me angry by the work of their hands,” says the Lord.

31 D in ziua când a fost zidită şi până astăzi, cetatea aceasta n-a încetat să-Mi provoace mânia şi furia; de aceea, trebuie să o alung din faţa Mea.

‘This city has made Me very angry since the day they built it until now. So I will put it away from before My face

32 I sraeliţii şi cei din Iuda M-au provocat la mânie prin tot răul pe care l-au săvârşit, atât ei, cât şi regii şi conducătorii lor, preoţii şi profeţii lor, oamenii din Iuda şi locuitorii Ierusalimului.

because of all the sin of the sons of Israel and the sons of Judah, which they have done to make Me angry. They have sinned together with their kings, their leaders, their religious leaders, their men who speak in My name, the men of Judah, and the people of Jerusalem.

33 S -au întors cu spatele la Mine şi nu cu faţa. I-am învăţat iarăşi şi iarăşi, dar ei nu au ascultat şi nu au acceptat disciplinarea.

They have turned their back to Me, and not their face. I taught them again and again, but they would not listen and learn.

34 Ş i-au aşezat idolii lor urâcioşi în Casa peste care este chemat Numele Meu şi au pângărit-o.

They put their things that I hate in the house which is called by My name, and made it unclean.

35 A u construit înălţimi lui Baal în valea Ben-Hinom, ca să-şi treacă fiii şi fiicele prin foc în cinstea lui Moleh, lucru pe care nu Eu li-l poruncisem şi nici prin minte nu-mi trecuse că ei vor săvârşi asemenea urâciuni ca să-l facă pe Iuda să păcătuiască.»

They built the high places of the false god Baal in the valley of Ben-Hinnom, to give their sons and daughters as burnt gifts to Molech. I did not tell them to do this hated thing that made Judah sin. It did not even come into My mind. A Promise for the Future

36 A cum însă, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel, cu privire la cetatea aceasta despre care voi ziceţi că va fi dată în mâinile împăratului Babilonului prin sabie, foamete şi molimă:

“So now this is what the Lord God of Israel says about this city of which you say, ‘It is given over to the king of Babylon because of the sword, hunger, and disease.’

37 « Iată, îi voi aduna din toate ţările unde i-am alungat în mânia, furia şi înverşunarea Mea cea mare, îi voi aduce înapoi în locul acesta şi-i voi face să locuiască în siguranţă.

I will gather them out of all the lands to which I have driven them in My strong anger. And I will bring them back to this place to live where they will be safe.

38 E i vor fi poporul Meu şi Eu voi fi Dumnezeul lor.

They will be My people, and I will be their God.

39 L e voi da o singură inimă şi o singură cale, ca să se teamă de Mine tot timpul, spre fericirea lor şi a copiilor lor după ei.

I will give them one heart and one way, that they may fear Me always, for their own good and for the good of their children after them.

40 V oi încheia cu ei un legământ veşnic: nu Mă voi opri din a le face bine şi voi pune înăuntrul lor frica de Mine, ca să nu se mai depărteze de Mine.

I will make an agreement with them that I will not turn away from them. I will do good to them, an agreement that will last forever. And I will help them fear Me in their hearts so they will not turn away from Me.

41 M ă voi bucura să le fac bine şi îi voi planta cu adevărat în ţara aceasta din toată inima şi din tot sufletul Meu.»

I will have joy in doing good to them. And I will be faithful to plant them in this land with all My heart and with all My soul.

42 C ăci aşa vorbeşte Domnul: «După cum am adus peste poporul acesta toate aceste mari nenorociri, tot aşa voi aduce peste el tot binele pe care îl promit.

For the Lord says, ‘Just as I brought all this trouble on these people, so I am going to bring all the good on them that I have promised them.

43 S e vor cumpăra din nou terenuri în ţara aceasta despre care ziceţi că a devenit o pustie fără oameni şi fără animale, din cauză că a fost dată în mâinile caldeenilor.

Fields will be bought in this land of which you say, “It is a waste, without man or animal. It is given over to the Babylonians.”

44 S e vor cumpăra din nou terenuri pe argint, se vor semna acte şi se vor pecetlui cu martori în teritoriul lui Beniamin, în împrejurimile Ierusalimului, în cetăţile lui Iuda, în cetăţile de la munte, în cetăţile din zona deluroasă şi în cetăţile din Neghev, căci le voi aduce înapoi captivii, zice Domnul.»“

Men will buy fields for money, write their names and put their marks on agreements while people watch them do this in the land of Benjamin and in the places around Jerusalem. Also they will do this in the cities of Judah, in the cities of the hill country, in the cities of the valley, and in the cities of the Negev. For I will bring them back to their own land,’ says the Lord.”