1 Î n al treizeci şi şaselea an al domniei lui Asa, Başa, regele lui Israel, a înaintat împotriva lui Iuda. El a început să fortifice Rama, ca să nu dea voie nimănui să iasă sau să intre în teritoriul lui Asa, regele lui Iuda.

In the thirty-sixth year of Asa’s rule, King Baasha of Israel came to fight against Judah. He began building a wall around Ramah to stop anyone from going out or coming in to King Asa of Judah.

2 A sa a luat argintul şi aurul din vistieriile Casei Domnului şi din vistieriile palatului regelui şi le-a trimis lui Ben-Hadad, regele Aramului, care locuia în Damasc, zicându-i astfel:

Then Asa took silver and gold from the store-rooms of the house of the Lord and the king’s house. He sent them to King Ben-hadad of Syria, who lived in Damascus, saying,

3 „ Să fie un legământ între mine şi tine, aşa cum a fost între tatăl meu şi tatăl tău. Iată, îţi trimit argint şi aur! Du-te deci şi rupe legământul tău cu Başa, regele lui Israel, ca el să se retragă dinaintea mea.“

“Let there be an agreement between you and me, as between my father and your father. See, I have sent you silver and gold. Go and break your agreement with King Baasha of Israel so that he will leave me.”

4 B en-Hadad a ascultat de regele Asa şi i-a trimis pe conducătorii oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel. Ei au cucerit cetăţile Iyon, Dan, Abel-Maim, precum şi toate cetăţile cu provizii din Neftali.

Ben-hadad listened to King Asa. He sent the captains of his armies against the cities of Israel. They destroyed Ijon, Dan, Abelmaim, and all the store-cities of Naphtali.

5 C ând Başa a auzit acest lucru, a încetat să mai fortifice Rama şi a oprit lucrarea.

When Baasha heard about it, he stopped building the wall around Ramah.

6 A tunci regele Asa i-a pus pe toţi cei din Iuda să ia pietrele şi lemnele folosite de Başa la fortificarea Ramei. El le-a folosit la fortificarea Ghevei şi a Miţpei.

Then King Asa brought all the people of Judah. And they carried away the stones and wood of the wall which Baasha had been building around Ramah. Asa used them to build Geba and Mizpah. Hanani’s Words to Asa

7 Î n vremea aceea, văzătorul Hanani a venit la Asa, regele lui Iuda, şi i-a zis: „Pentru că te-ai sprijinit pe regele Aramului şi nu te-ai sprijinit pe Domnul, Dumnezeul tău, de aceea a scăpat oastea regelui Aramului din mâna ta!

At that time Hanani the man of God came to King Asa of Judah and said to him, “You have put your trust in the king of Syria and not in the Lord your God. So the army of the king of Syria got away from you.

8 N u aveau cuşiţii şi libienii o oştire numeroasă, cu care şi cu foarte mulţi călăreţi? Şi totuşi, pentru că te-ai încrezut în Domnul, El i-a dat în mâna ta.

Were not the Ethiopians and the Libyans a very large army with war-wagons? But because you trusted in the Lord, He gave them into your hand.

9 C ăci ochii Domnului străbat întreg pământul ca să-i întărească pe cei a căror inimă este devotată Lui. Ai lucrat ca un nebun în această privinţă şi de aceea, de acum încolo, vei avea parte de războaie!“

For the eyes of the Lord move over all the earth so that He may give strength to those whose whole heart is given to Him. You have done a foolish thing. So from now on you will have wars.”

10 A sa s-a mâniat pe văzător şi l-a aruncat în temniţă, căci era foarte furios pe acesta. În acelaşi timp, Asa îi chinuia şi pe unii din popor.

Then Asa was angry with the man of God. He put him in prison because he was angry at him for this. And Asa made it hard for some of the people at the same time. The End of Asa’s Rule

11 F aptele lui Asa, de la început până la sfârşit, sunt scrise în „Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel“.

Now the acts of Asa, from first to last, are written in the Book of the Kings of Judah and Israel.

12 Î n al treizeci şi nouălea an al domniei sale, regele Asa a avut o boală de picioare, iar suferinţa i-a fost foarte mare. Dar chiar şi în boala sa, el nu L-a întrebat pe Domnul, ci pe doctori.

A disease came into Asa’s feet in the thirty-ninth year of his rule. His disease was bad. But even in his disease, he did not trust in the Lord, but in the doctors.

13 A sa s-a culcat alături de părinţii săi, murind în al patruzeci şi unulea an al domniei sale.

So Asa slept with his fathers. He died in the forty-first year of his rule.

14 L -au înmormântat în mormântul pe care şi l-a săpat în Cetatea lui David. L-au aşezat pe un pat umplut cu mirodenii şi cu felurite miresme preparate din uleiuri şi au făcut, în cinstea lui, un foc foarte mare.

They buried him in his own grave which he had cut out for himself in the city of David. They laid him in the place of rest which he had filled with different kinds of spices mixed by those who work with perfumes. And they made a very big fire in his honor.