1 D upă o vreme poporul a început să se plângă în auzul Domnului că-i merge rău; Domnul a auzit şi s-a aprins de mânie. Focul Domnului s-a aprins împotriva lor şi a mistuit o parte din marginea taberei.

Now the people complained about their troubles in the hearing of the Lord. When the Lord heard it, His anger burned. The fire of the Lord burned among them, and destroyed some around the outer parts of the tents.

2 A tunci poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului şi focul s-a stins.

Then the people cried to Moses and he prayed to the Lord, and the fire went out.

3 L ocul acela s-a numit Tabera pentru că focul Domnului s-a aprins împotriva lor. Prepeliţele

So the name of that place was called Taberah, because the fire of the Lord burned among them.

4 D upă aceea, adunătura de oameni care era în mijlocul lor a început să poftească cu nesaţ, astfel că şi israeliţii s-au plâns din nou şi au zis: „Cine ne va da carne să mâncăm?

The mixed group of people among them had strong desires. The people of Israel cried again and said, “Who will give us meat to eat?

5 N e aducem aminte de peştele pe care-l mâncam fără plată în Egipt, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi.

We remember all the fish we could eat free in Egypt, and all the fruit and vegetables and spices.

6 A cum însă ni s-a uscat sufletul! Nu mai este nimic înaintea ochilor noştri, decât mana aceasta!“

But now our strength is gone. There is nothing at all to look at except this bread from heaven.”

7 M ana era ca sămânţa de coriandru, iar la culoare era ca răşina.

Now the bread from heaven was like coriander seed, and it looked like bdellium.

8 P oporul umbla prin împrejurimi şi o aduna, o măcina în râşniţă sau o pisa într-o piuă mică, apoi o fierbea în oale şi făcea turte din ea; la gust era ca o turtă coaptă cu ulei.

The people would go and gather it and beat it between stones. They boiled it in a pot or made bread with it. It tasted like bread made with oil.

9 M ana cădea în tabără în timpul nopţii, odată cu lăsarea rouăi.

When the grass became wet around the tents at night, the bread from heaven would fall.

10 M oise a auzit poporul plângând, fiecare în clanul lui şi la intrarea cortului lui. Atunci mânia Domnului s-a aprins foarte tare; Moise a înţeles că ceea ce făceau ei era un lucru rău.

Moses heard all the people crying in every family, each man at the door of his tent. The Lord became very angry with them and Moses was not pleased.

11 M oise i-a zis Domnului: – De ce te-ai purtat atât de rău cu robul Tău? De ce n-am găsit bunăvoinţă la Tine şi ai lăsat asupra mea povara acestui popor?

So Moses said to the Lord, “Why have You been so hard on Your servant? Why have I not found favor in Your eyes, that You have laid the troubles of all these people on me?

12 O are eu am conceput poporul acesta? I-am născut eu ca să-mi spui: „Poartă-i la sân cum poartă o doică un sugar“ înspre ţara pe care ai jurat părinţilor lor că le-o vei da?

Did I give birth to all these people? Did I bring them out, that You should say to me, ‘Carry them close to your heart as a nurse carries a nursing baby, to the land You promised their fathers’?

13 D e unde să iau carne pentru tot poporul acesta? Căci vin şi plâng înaintea mea şi zic: „Dă-ne carne să mâncăm!“

Where am I to get meat to give to all these people? They cry in front of me, saying, ‘Give us meat so we may eat!’

14 N u pot duce singur acest popor, căci este o povară prea grea pentru mine.

I am not able to carry all these people alone. The load is too heavy for me.

15 D acă aşa te porţi cu mine, mai bine, Te rog, omoară-mă! Omoară-mă, dacă am găsit bunăvoinţă la Tine şi nu mă mai lăsa să-mi văd nenorocirea!

So if You are going to act this way toward me, I beg You to kill me now, if I have found favor in Your eyes. Do not let me see how bad off I am.” The Seventy Leaders

16 D omnul i-a răspuns lui Moise: – Adună-Mi şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israel, despre care ştii că sunt sfetnici ai poporului şi supraveghetori peste el; adu-i la Cortul Întâlnirii ca să stea acolo împreună cu tine.

The Lord said to Moses, “Gather for Me seventy men from the leaders of Israel, whom you know to be the leaders of the people, the men who rule over them. Bring them to the meeting tent and let them stand there with you.

17 E u Mă voi coborî şi îţi voi vorbi acolo; voi lua din Duhul Care este peste tine şi-L voi pune peste ei; ei vor purta povara poporului împreună cu tine şi astfel n-o vei mai purta singur.

Then I will come down and speak with you there. I will take of the Spirit Who is upon you, and will put Him upon them. Then they will carry the troubles of the people with you so you will not carry them all alone.

18 S ă spui poporului: „Sfinţiţi-vă pentru ziua de mâine; veţi mânca şi carne, pentru că v-aţi plâns în auzul Domnului, spunând: «Cine ne va da carne să mâncăm? Ne era mai bine în Egipt.» De aceea Domnul vă va da carne să mâncaţi.

Say to the people, ‘Make yourselves holy for tomorrow, and you will eat meat. The Lord heard you when you cried and said, “If only someone would give us meat to eat! For it was well with us in Egypt.” So the Lord will give you meat and you will eat.

19 N u veţi mânca doar o zi sau două sau cinci sau zece sau douăzeci de zile,

You will not eat it for only one day, or two days, or five days, or ten days, or twenty days.

20 c i o lună întreagă, până vă va ieşi pe nări şi vă veţi scârbi de ea, pentru că L-aţi respins pe Domnul Care este în mijlocul vostru, zicând: «De ce am ieşit oare din Egipt?»“

But you will eat it a whole month, until it comes out of your nose and you hate it, because you have turned away from the Lord Who is among you. You have cried before Him, saying, “Why did we ever leave Egypt?”’”

21 D ar Moise I-a zis: – Poporul care este cu mine este de şase sute de mii de oameni care merg pe jos şi Tu zici: „Le voi da carne ca să mănânce o lună întreagă!“

But Moses said, “The people whom I am among are 600, 000 on foot. And You have said, ‘I will give them meat so they may eat for a whole month.’

22 S unt destule turme şi cirezi să tăiem? Este destul peşte în mare să prindem?

Will enough flocks and cattle be killed to feed them? Or will enough fish be gathered from the sea to feed them?”

23 D omnul i-a răspuns lui Moise: – Este oare mâna Domnului prea scurtă? Vei vedea acum dacă se va adeveri sau nu Cuvântul Meu.

The Lord said to Moses, “Is there an end to the Lord’s power? Now you will see if My Word will come true for you or not.”

24 M oise a ieşit şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bătrâni din popor şi i-a pus să stea de jur împrejurul Cortului.

So Moses went out and told the people the words of the Lord. And he gathered seventy men from the leaders of the people, and had them stand around the meeting tent.

25 A poi Domnul S-a coborât în nor, i-a vorbit lui Moise, a luat din Duhul Care era peste el şi L-a pus peste bătrâni; când Duhul S-a aşezat peste ei au început să profeţească. Dar după aceea n-au mai profeţit.

Then the Lord came down in the cloud and spoke to him. He took of the Spirit Who was upon him and put Him upon the seventy leaders. When the Spirit rested upon them, they spoke the word of the Lord. But they did not do it again.

26 Î n tabără rămăseseră doi oameni: pe unul îl chema Eldad, iar pe celălalt Medad. Duhul S-a aşezat şi peste ei; aceştia erau dintre cei scrişi, dar nu se duseseră la Cort aşa că au profeţit în tabără.

But two men had stayed among the tents. Their names were Eldad and Medad, and the Spirit rested upon them. They were among those who had been chosen, but had not gone out to the meeting tent. So they spoke the word of the Lord among the tents.

27 U n tânăr a alergat şi i-a spus lui Moise: – Eldad şi Medad profeţesc în tabără.

A young man ran and told Moses, “Eldad and Medad are speaking the word of the Lord among the tents.”

28 I osua, fiul lui Nun, care-i slujea lui Moise încă din tinereţe, i-a zis acestuia: – Moise, stăpânul meu, opreşte-i!

Then Joshua the son of Nun, the helper of Moses since he was young, said, “Moses, my lord, do not let them.”

29 D ar Moise i-a răspuns: – Eşti gelos de dragul meu? Eu îmi doresc ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din profeţi şi Domnul să-Şi pună Duhul Său peste ei!

But Moses said to him, “Are you jealous for my good? If only all the Lord’s people would speak for God, that the Lord would put His Spirit upon them!”

30 A poi Moise şi sfatul bătrânilor lui Israel s-au întors în tabără.

Then Moses and the leaders of Israel returned to the tents. The Lord Sends Quails

31 D omnul a trimis un vânt puternic care a adus prepeliţe dinspre mare şi le-a făcut să zboare pe lângă tabără, cale de o zi, de o parte şi de alta a taberei, la o înălţime de doi coţi de la pământ.

Now a wind went out from the Lord. It brought quail from the sea, and let them fall beside the place where the tents were set up. They fell all around the tents, about as far on each side as it takes to travel in a day. They lay on the ground as deep as two cubits.

32 T oată ziua şi toată noaptea şi apoi toată ziua următoare, poporul a adunat prepeliţe; cel care adunase cel mai puţin avea zece homeri. Ei şi le-au întins în jurul taberei.

The people worked all day and all night and all the next day gathering the quail. He who gathered the least gathered enough to fill 110 baskets. And they spread them out for themselves all around the tents.

33 D ar în timp ce carnea le era încă între dinţi, înainte să o mestece, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului şi Domnul a lovit poporul cu o mare urgie.

While the meat was still between their teeth and not yet eaten, the Lord became angry with the people. The Lord sent a bad sickness upon the people.

34 L ocul acela a fost numit Chibrot-Hataava pentru că acolo i-au îngropat pe cei care au poftit.

So the name of that place was called Kibroth-hattaavah. Because there they buried the people who had wanted meat to eat.

35 D e la Chibrot-Hataava, poporul a călătorit spre Haţerot şi s-a oprit acolo.

The people left Kibroth-hattaavah and went to Hazeroth. And they stayed at Hazeroth.