1 C uvintele regelui Lemuel – oracolul pe care l-a învăţat de la mama lui:

Palabras proféticas del rey Lemuel, que su madre le enseñó.

2 F iule, ce să-ţi spun ? Fiul meu, ce să-ţi spun ? Ce să-ţi spun, fiul jurămintelor mele?

¿Qué puedo decirte, hijo mío? ¿Qué puedo decirte, hijo de mis entrañas? ¿Qué puedo decirte, respuesta a mis oraciones?

3 N u-ţi da femeilor puterea ta şi nici căile tale celor ce distrug regii!

Que no entregues tu vigor a las mujeres, ni vayas por caminos que destruyen a los reyes.

4 N u se cuvine regilor, Lemuele, nu se cuvine regilor să bea vin, nici conducătorilor să dorească băuturi tari,

Lemuel, hijo mío, no está bien que los reyes beban vino, ni que los príncipes beban sidra;

5 c a nu cumva, bând, să uite Legea şi să încalce drepturile tuturor celor asupriţi.

no sea que por beber se olviden de la ley, y tuerzan el derecho de todos los afligidos.

6 D aţi băuturi tari celui ce piere şi vin celui ce are viaţa amară,

Sea la sidra para el que desfallece, y el vino para los de ánimo amargado.

7 c a să bea, să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazul lui!

¡Que beban y se olviden de sus carencias! ¡Que no se acuerden más de su miseria!

8 D eschide-ţi gura pentru cel mut, pentru drepturile tuturor celor nenorociţi!

Habla en lugar de los que no pueden hablar; ¡defiende a todos los desvalidos!

9 D eschide-ţi gura şi judecă corect; apără drepturile celui asuprit şi nevoiaş! Epilog: Femeia cinstită

Habla en su lugar, y hazles justicia; ¡defiende a los pobres y menesterosos! Elogio a la esposa ejemplar

10 F emeia cinstită! Cine o poate găsi? Ea este mult mai valoroasă decât mărgăritarele.

Mujer ejemplar, ¿quién dará con ella? Su valor excede al de las piedras preciosas.

11 I nima soţului ei se încrede în ea şi nu-i va lipsi nimic de valoare.

Su esposo confía en ella de todo corazón, y por ella no carece de ganancias.

12 E a îi face bine, nu rău, în toate zilele vieţii ei.

Siempre lo trata bien, nunca mal, todos los días de su vida.

13 E a caută lână şi fuior şi lucrează cu plăcere cu înseşi mâinile ei.

Sale en busca de lana y de lino, y afanosa los trabaja con sus manos.

14 E a este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce hrana.

Se asemeja a una nave de mercaderes, que de muy lejos trae sus provisiones.

15 E a se scoală când este încă întuneric, dă hrană familiei sale şi ceea ce este rânduit – slujnicelor sale.

Aun durante la noche se levanta para dar de comer a su familia y asignar a las criadas sus deberes.

16 E a se gândeşte la un teren şi îl cumpără; din venitul câştigat plantează o vie.

Pondera el valor de un terreno, y lo compra, y con lo que gana planta un viñedo.

17 E a se încinge cu putere şi îşi întăreşte braţele.

Saca fuerzas de flaqueza, y con ahínco se dispone a trabajar.

18 E a simte că negoţul îi merge bine şi candela ei nu se stinge noaptea.

Está atenta a la buena marcha de su negocio, y por la noche mantiene su lámpara encendida.

19 S altă furca de tors cu mâna şi prinde fusul cu degetele ei.

Sabe cómo manejar el huso, y no le es ajeno manejar la rueca.

20 E a îşi deschide braţele pentru cel sărac şi îşi întinde mâinile către cel nevoiaş.

Sabe ayudar a los pobres, y tender la mano a los menesterosos.

21 C ând ninge, ea nu se teme pentru familia ei, pentru că toată familia ei este îmbrăcată în stacojiu.

Cuando nieva, no teme por su familia, pues todos ellos visten ropas dobles.

22 E a îşi face cuverturi; are haine de in subţire şi purpură.

Ella misma se hace tapices, y se viste de lino fino y de púrpura.

23 S oţul ei este respectat la porţile cetăţii, când stă printre bătrânii ţării.

Su esposo es bien conocido en la ciudad, y es parte del consejo local de ancianos.

24 E a face haine de lână, apoi le vinde şi dă cingători negustorilor.

Las telas que hace, las vende, y provee a los comerciantes con cinturones.

25 S e îmbracă în putere şi demnitate şi râde de ziua de mâine.

Se reviste de fuerza y de honra, y no le preocupa lo que pueda venir.

26 V orbeşte cu înţelepciune şi învăţături plăcute sunt pe limba ei.

Habla siempre con sabiduría, y su lengua se rige por la ley del amor.

27 E a veghează asupra căilor familiei sale şi nu mănâncă pâinea lenevirii.

Siempre atenta a la marcha de su hogar, nunca come un pan que no se haya ganado.

28 F iii ei se ridică în picioare şi o numesc binecuvântată, cum, de altfel, şi soţul ei o laudă:

Sus hijos se levantan y la llaman dichosa; también su esposo la congratula:

29 „ Multe femei fac lucruri nobile, dar tu le întreci pe toate!“

«Muchas mujeres han hecho el bien, pero tú las sobrepasas a todas.»

30 F armecul este înşelător şi frumuseţea este trecătoare, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.

La belleza es engañosa, y hueca la hermosura, pero la mujer que teme al Señor será alabada.

31 A preciaţi-o pentru rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii!

¡Reconózcase lo que ha hecho con sus manos! ¡Sea alabada ante todos por sus logros!