1 D upă aceea, Isus a plecat pe celălalt mal al Mării Galileii, adică Marea Tiberiadei.

Después de esto, Jesús se dirigió al otro lado del lago de Galilea, el lago de Tiberias.

2 O mare mulţime de oameni Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi.

Y una gran multitud lo seguía, porque veía las señales que hacía en los enfermos.

3 I sus S-a suit pe munte şi S-a aşezat acolo cu ucenicii Lui.

Entonces Jesús subió a un monte, y se sentó allí con sus discípulos.

4 P aştele, sărbătoarea iudeilor, era aproape.

Ya estaba cerca la pascua, la fiesta de los judíos.

5 C ând Isus Şi-a ridicat ochii şi a văzut că vine la El o mare mulţime, l-a întrebat pe Filip: – De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceştia?

Cuando Jesús alzó la vista y vio que una gran multitud se acercaba a él, le dijo a Felipe: «¿Dónde compraremos pan, para que éstos coman?»

6 S punea lucrul acesta ca să-l încerce, însă El ştia ce urmează să facă.

Pero decía esto para ponerlo a prueba, pues él ya sabía lo que estaba por hacer.

7 F ilip I-a răspuns: – Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu două sute de denari n-ar fi de ajuns ca fiecare să primească măcar câte puţin!

Felipe le respondió: «Ni doscientos denarios de pan bastarían para que cada uno de ellos recibiera un poco.»

8 U nul dintre ucenicii Lui, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis:

Andrés, que era hermano de Simón Pedro y uno de sus discípulos, le dijo:

9 – Este aici un băieţel care are cinci pâini de orz şi doi peşti. Dar ce sunt acestea la atâţia?!

«Aquí está un niño, que tiene cinco panes de cebada y dos pescados pequeños; pero ¿qué es esto para tanta gente?»

10 I sus a zis: – Puneţi oamenii să se aşeze! În locul acela era multă iarbă. Aşa că bărbaţii s-au aşezat; ei erau în număr de aproape cinci mii.

Entonces Jesús dijo: «Hagan que la gente se recueste.» Había mucha hierba en aquel lugar, y se recostaron como cinco mil hombres.

11 I sus a luat pâinile, a adus mulţumiri şi le-a împărţit celor ce se aşezaseră. De asemenea, le-a dat şi din peşti, cât au vrut.

Jesús tomó aquellos panes, y luego de dar gracias los repartió entre los discípulos, y los discípulos entre los que estaban recostados. Esto mismo hizo con los pescados, y les dio cuanto querían.

12 C ând s-au săturat, le-a zis ucenicilor Săi: – Adunaţi firimiturile rămase, ca să nu se piardă nimic!

Cuando quedaron saciados, les dijo a sus discípulos: «Recojan los pedazos que sobraron, para que no se pierda nada.»

13 L e-au adunat deci şi au umplut douăsprezece coşuri cu firimiturile de la cele cinci pâini de orz, firimituri pe care le lăsaseră cei ce mâncaseră.

Entonces ellos los recogieron, y con los pedazos que sobraron de los cinco panes de cebada a los que habían comido, llenaron doce cestas.

14 C ând au văzut oamenii acest semn pe care l-a făcut El, au zis: „Într-adevăr, Acesta este Profetul Care urma să vină în lume!“

Al ver aquellos hombres la señal que Jesús había hecho, dijeron: «Verdaderamente, éste es el profeta que había de venir al mundo.»

15 A tunci Isus, ştiind că au de gând să vină să-L ia cu forţa ca să-L facă rege, S-a retras din nou la munte, doar El singur. Isus umblă pe apă

Cuando Jesús se dio cuenta de que iban a venir para apoderarse de él y hacerlo rey, volvió a retirarse al monte él solo. Jesús camina sobre el agua

16 C ând s-a lăsat seara, ucenicii Lui au coborât la mare,

Al anochecer sus discípulos bajaron al lago,

17 s -au urcat într-o barcă şi s-au dus înspre partea cealaltă a mării, la Capernaum. Se făcuse deja întuneric şi Isus încă nu venise la ei,

y en una barca comenzaron a cruzar el lago hacia Cafarnaún. Ya estaba oscuro, y Jesús no había venido a reunirse con ellos.

18 i ar marea devenea agitată, pentru că sufla un vânt puternic.

Y el lago se agitaba con un gran viento que soplaba.

19 D upă ce au vâslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Isus umblând pe mare şi apropiindu-Se de barcă şi li s-a făcut frică.

Habrían remado unos veinticinco o treinta estadios, cuando vieron a Jesús caminar sobre el lago y acercarse a la barca. Y tuvieron miedo.

20 E l însă le-a zis: „Eu sunt! Nu vă temeţi!“

Pero él les dijo: «Yo soy; no teman.»

21 A tunci ei au fost gata să-L ia în barcă. Şi barca a ajuns imediat la ţărmul spre care se îndreptau. Isus, Pâinea vieţii

Entonces ellos gustosamente lo recibieron en la barca, y ésta llegó enseguida a la tierra adonde iban. La gente busca a Jesús

22 Î n ziua următoare, mulţimea care stătuse pe celălalt mal al mării a văzut că acolo nu era decât o singură barcă şi că Isus nu Se suise în barcă cu ucenicii Săi, ci că ucenicii plecaseră singuri.

Al día siguiente, la gente que estaba al otro lado del lago vio que allí no había habido más que una sola barca, y que Jesús no había entrado en ella con sus discípulos, sino que éstos se habían ido solos.

23 D e asemenea, şi alte bărci din Tiberiada sosiseră aproape de locul unde mâncaseră pâinea, după ce Domnul adusese mulţumiri.

Pero otras barcas habían arribado de Tiberias, cerca del lugar donde habían comido el pan después de haber dado gracias el Señor.

24 C ând mulţimea a văzut că nici Isus, nici ucenicii Lui nu sunt acolo, s-au urcat ei înşişi în bărci şi s-au dus la Capernaum, în căutarea lui Isus.

Cuando la gente vio que ni Jesús ni sus discípulos estaban allí, entraron en las barcas y fueron a Cafarnaún, para buscar a Jesús. Jesús, el pan de vida

25 C ând L-au găsit, de cealaltă parte a mării, I-au zis: – Rabbi, când ai venit aici?

Cuando lo hallaron al otro lado del lago, le dijeron: «Rabí, ¿cuándo llegaste acá?»

26 I sus le-a răspuns: – Adevărat, adevărat vă spun că voi Mă căutaţi nu pentru că aţi văzut semne, ci pentru că aţi mâncat din pâini şi v-aţi săturat!

Jesús les respondió: «De cierto, de cierto les digo que ustedes no me buscan por haber visto señales, sino porque comieron el pan y quedaron satisfechos.

27 L ucraţi nu pentru mâncarea care se strică, ci pentru mâncarea care rămâne pentru viaţa veşnică şi pe care v-o va da Fiul Omului! Căci pe El Şi-a pus Dumnezeu Tatăl pecetea!

Trabajen, pero no por la comida que perece, sino por la comida que permanece para vida eterna, la cual el Hijo del Hombre les dará; porque a éste señaló Dios el Padre.»

28 A tunci ei L-au întrebat: – Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?

Entonces le dijeron: «¿Y qué debemos hacer para poner en práctica las obras de Dios?»

29 I sus le-a răspuns: – Lucrarea lui Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela pe Care L-a trimis El!

Jesús les respondió: «Ésta es la obra de Dios: que crean en aquel que él ha enviado.»

30 P rin urmare, ei L-au întrebat: – Şi ce semn faci Tu, ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrare faci Tu?

Le dijeron entonces: «Pero ¿qué señal haces tú, para que veamos y te creamos? ¿Qué es lo que haces?

31 S trămoşii noştri au mâncat mană în pustie, aşa cum este scris: „Le-a dat să mănânce pâine din cer.“

Nuestros padres comieron el maná en el desierto, tal y como está escrito: “Pan del cielo les dio a comer.”»

32 A tunci Isus le-a zis: – Adevărat, adevărat vă spun că nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pâine din cer!

Y Jesús les dijo: «De cierto, de cierto les digo, que no fue Moisés quien les dio el pan del cielo, sino que es mi Padre quien les da el verdadero pan del cielo.

33 C ăci pâinea lui Dumnezeu este Cel Care coboară din cer şi dă lumii viaţă.

Y el pan de Dios es aquel que descendió del cielo y da vida al mundo.»

34 E i I-au zis: – Domnule, dă-ne întotdeauna această pâine!

Le dijeron: «Señor, danos siempre este pan.»

35 I sus le-a răspuns: – Eu sunt pâinea vieţii. Cel ce vine la Mine nu va flămânzi niciodată şi cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată!

Jesús les dijo: «Yo soy el pan de vida. El que a mí viene, nunca tendrá hambre; y el que en mí cree, no tendrá sed jamás.

36 D ar v-am spus că M-aţi văzut, şi tot nu credeţi!

Pero yo les he dicho que, aunque me han visto, no creen.

37 T ot ce-Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, iar pe cel ce vine la Mine nu-l voi izgoni niciodată afară.

Todo lo que el Padre me da, vendrá a mí; y al que a mí viene, no lo echo fuera.

38 C ăci am coborât din cer nu ca să fac voia Mea, ci voia Celui Ce M-a trimis.

Porque no he descendido del cielo para hacer mi voluntad, sino la voluntad del que me envió.

39 Ş i voia Celui Ce M-a trimis este să nu pierd nimic din tot ce Mi-a dat El, ci să-l învii în ziua de pe urmă.

Y ésta es la voluntad del que me envió: Que de todo lo que él me dio, yo no pierda nada, sino que lo resucite en el día final.

40 C ăci voia Tatălui Meu este ca oricine Îl vede pe Fiul şi crede în El să aibă viaţă veşnică, iar Eu Îl voi învia în ziua de pe urmă.

Y ésta es la voluntad de mi Padre: Que todo aquel que ve al Hijo, y cree en él, tenga vida eterna; y yo lo resucitaré en el día final.»

41 A tunci iudeii au început să murmure cu privire la El, pentru că spusese: „Eu sunt pâinea care a coborât din cer.“

Los judíos murmuraban acerca de él, porque había dicho: «Yo soy el pan que descendió del cielo.»

42 E i ziceau: „Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai Cărui tată şi mamă îi cunoaştem?! Aşadar, cum de spune acum: «Am coborât din cer»?!“

Y decían: «¿Acaso no es éste Jesús, el hijo de José, cuyo padre y madre nosotros conocemos? Entonces ¿cómo puede decir: “Del cielo he descendido”?»

43 I sus le-a răspuns: „Nu murmuraţi între voi!

Jesús les respondió: «No estén murmurando entre ustedes.

44 N imeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl Care M-a trimis. Iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

Ninguno puede venir a mí, si el Padre que me envió no lo trae. Y yo lo resucitaré en el día final.

45 E ste scris în Profeţi: «Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.» Oricine a auzit şi a învăţat de la Tatăl vine la Mine.

En los profetas está escrito: “Y todos serán enseñados por Dios.” Así que, todo aquel que ha oído al Padre, y ha aprendido de él, viene a mí.

46 N u că cineva L-a văzut pe Tatăl, în afară de Cel Care este de la Dumnezeu; El L-a văzut pe Tatăl.

No es que alguno haya visto al Padre, sino el que vino de Dios; éste sí ha visto al Padre.

47 A devărat, adevărat vă spun că cel ce crede (în Mine) are viaţă veşnică.

De cierto, de cierto les digo: El que cree en mí, tiene vida eterna.

48 E u sunt pâinea vieţii.

Yo soy el pan de vida.

49 S trămoşii voştri au mâncat mană în pustie şi totuşi au murit.

Los padres de ustedes comieron el maná en el desierto, y murieron.

50 P âinea care coboară din cer este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară.

Éste es el pan que desciende del cielo, para que el que coma de él, no muera.

51 E u sunt pâinea vie care a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta va trăi în veac. Şi pâinea pe care o voi da Eu pentru viaţa lumii este trupul Meu.“

Yo soy el pan vivo que descendió del cielo. Si alguno come de este pan, vivirá para siempre; y el pan que yo daré es mi carne, la cual daré por la vida del mundo.»

52 A tunci iudeii au început să se certe unii cu alţii şi să zică: „Cum poate Acesta să ne dea să mâncăm trupul Lui?!“

Los judíos discutían entre sí, y decían: «¿Y cómo puede éste darnos a comer su carne?»

53 D ar Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncaţi trupul Fiului Omului şi nu beţi sângele Lui, nu aveţi viaţă în voi înşivă!

Jesús les dijo: «De cierto, de cierto les digo: Si no comen la carne del Hijo del Hombre, y beben su sangre, no tienen vida en ustedes.

54 C el ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, iar Eu îl voi învia în ziua de pe urmă.

El que come mi carne y bebe mi sangre, tiene vida eterna; y yo lo resucitaré en el día final.

55 C ăci trupul Meu este o adevărată hrană, iar sângele Meu este o adevărată băutură.

Porque mi carne es verdadera comida, y mi sangre es verdadera bebida.

56 C el ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne în Mine, iar Eu rămân în el.

El que come mi carne y bebe mi sangre, permanece en mí, y yo en él.

57 A şa cum Tatăl cel viu M-a trimis, iar Eu trăiesc datorită Tatălui, tot astfel şi cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi datorită Mie.

Así como el Padre viviente me envió, y yo vivo por el Padre, así también el que me come también vivirá por mí.

58 A ceasta este pâinea care a coborât din cer, nu ca aceea pe care au mâncat-o strămoşii voştri, care totuşi au murit: cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac!“

Éste es el pan que descendió del cielo. No es como el pan que comieron los padres de ustedes, y murieron; el que come de este pan, vivirá eternamente.»

59 A ceste lucruri le-a spus în timp ce dădea învăţătură în sinagogă, în Capernaum. Mulţi ucenici Îl părăsesc pe Isus

Jesús dijo estas cosas en la sinagoga, cuando enseñaba en Cafarnaún. Palabras de vida eterna

60 A uzind acestea, mulţi din ucenicii Lui au zis: „Vorbirea aceasta este prea de tot! Cine poate s-o asculte?!“

Al oír esto, muchos de sus discípulos dijeron: «Dura es esta palabra; ¿quién puede escucharla?»

61 D ar Isus, ştiind în Sine Însuşi că ucenicii Lui murmurau cu privire la aceasta, le-a zis: „ Vorbirea aceasta vă face să vă poticniţi?!

Jesús, al darse cuenta de que sus discípulos murmuraban acerca de esto, les dijo: «¿Esto les resulta escandaloso?

62 D ar dacă L-aţi vedea pe Fiul Omului înălţându-Se acolo unde era mai înainte?!

¿Pues qué pasaría si vieran al Hijo del Hombre ascender adonde antes estaba?

63 D uhul este Cel Ce dă viaţă; carnea nu foloseşte la nimic. Cuvintele pe care vi le-am spus sunt duh şi viaţă.

El espíritu es el que da vida; la carne para nada aprovecha. Las palabras que yo les he hablado son espíritu y son vida.

64 D ar sunt unii dintre voi care nu cred.“ Căci Isus ştia de la început cine sunt cei ce nu cred şi cine este cel ce urma să-L trădeze.

Pero hay algunos de ustedes que no creen.» Y es que Jesús sabía desde el principio quiénes eran los que no creían, y quién lo entregaría,

65 A poi a zis: „Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la Mine decât dacă i-a fost dat de către Tatăl.“

así que dijo: «Por eso les he dicho que ninguno puede venir a mí, si el Padre no se lo concede.»

66 D in această cauză mulţi dintre ucenicii Lui s-au întors şi nu mai umblau cu El.

A partir de entonces muchos de sus discípulos dejaron de seguirlo, y ya no andaban con él.

67 A tunci Isus le-a zis celor doisprezece: – Nu vreţi să plecaţi şi voi?

Entonces, Jesús dijo a los doce: «¿También ustedes quieren irse?»

68 S imon Petru I-a răspuns: – Doamne, la cine să ne ducem?! Tu ai cuvintele vieţii veşnice,

Simón Pedro le respondió: «Señor, ¿a quién iremos? Tú tienes palabras de vida eterna.

69 i ar noi am ajuns să credem şi să ştim că Tu eşti Sfântul lui Dumnezeu!

Y nosotros hemos creído, y sabemos, que tú eres el Cristo, el Hijo del Dios viviente.»

70 I sus le-a zis: – Nu v-am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Şi totuşi unul dintre voi este un diavol.

Jesús les respondió: «¿Y acaso no los he escogido yo a ustedes doce, y uno de ustedes es un diablo?»

71 V orbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, pentru că acesta, deşi era unul dintre cei doisprezece, urma să-L trădeze.

Y se refería Jesús a Judas Iscariote, hijo de Simón, porque éste era uno de los doce, y era el que lo iba a entregar.