1 P lanurile inimii aparţin omului, dar răspunsul pe care-l dă limba vine de la Domnul.

Del corazón del hombre surgen los planes, pero del Señor proviene la respuesta de la lengua.

2 T oate căile unui om sunt curate în ochii lui, dar Cel Care cercetează duhurile este Domnul.

Según el hombre, todo camino es limpio, pero el Señor pondera los espíritus.

3 Î ncredinţează-ţi Domnului lucrările şi îţi vor reuşi planurile.

Encomienda al Señor tus acciones, y tus pensamientos serán afirmados.

4 D omnul a făcut totul pentru un scop, chiar şi pe cel rău l-a făcut pentru ziua distrugerii.

El Señor lo ha hecho todo para sí mismo; ¡hasta el impío está hecho para el día fatal!

5 T oţi cei mândri sunt o urâciune înaintea Domnului; în mod sigur ei nu vor rămâne nepedepsiţi.

El Señor aborrece a los de corazón altivo, y es un hecho que no quedarán impunes.

6 P rin bunătate şi credincioşie este ispăşit păcatul şi prin frica de Domnul se îndepărtează omul de la rău.

El amor verdadero perdona el pecado; el temor del Señor aparta del mal a los hombres.

7 C ând Domnului Îi sunt plăcute căile unui om, îi face chiar şi pe duşmanii lui să trăiască în pace cu el.

Si el Señor aprueba los caminos del hombre, hasta sus enemigos hacen la paz con él.

8 M ai bine puţin, dar cu dreptate, decât mari venituri cu nedreptate!

Es mejor lo poco del justo que los muchos frutos del injusto.

9 Î n mintea lui omul îşi întocmeşte calea, dar Domnul îi îndrumă paşii.

El corazón del hombre pondera su camino, pero el Señor le corrige el rumbo.

10 S entinţa divină este pe buzele regelui şi gura lui nu trebuie să facă greşeli când judecă.

El rey tiene el veredicto en sus labios; no hay error cuando emite la sentencia.

11 C ântarul şi cumpăna dreaptă sunt de la Domnul; toate greutăţile de cântărit sunt lucrarea Lui.

Las pesas y medidas justas son del Señor; todas las balanzas son su propia creación.

12 E ste o urâciune pentru regi să facă rău, pentru că prin dreptate se întăreşte tronul.

Es repugnante que los reyes cometan el mal, porque el trono se afirma en la justicia.

13 B uzele cinstite sunt plăcute regilor şi cel ce spune adevărul este iubit.

Es grato que los reyes hablen con justicia, y que amen a los que dicen la verdad.

14 M ânia regelui este mesagerul morţii, dar omul înţelept o va potoli.

La ira del rey es heraldo de muerte, pero el que es sabio sabe evitarla.

15 S eninătatea feţei regelui înseamnă viaţă şi bunăvoinţa lui este ca un nor de ploaie târzie.

El rostro alegre del rey es presagio de vida; su favor es una nube cargada de lluvia.

16 M ai bună este dobândirea înţelepciunii decât a aurului şi obţinerea priceperii decât a argintului.

Ganar sabiduría e inteligencia es mejor que adquirir oro y plata.

17 C alea omului drept evită răul; cine îşi păzeşte calea îşi păzeşte viaţa.

Los hombres rectos se apartan del mal camino; quien cuida sus pasos, cuida su vida.

18 M ândria merge înaintea distrugerii şi un duh arogant merge înaintea căderii.

La soberbia precede al fracaso; la arrogancia anticipa la caída.

19 M ai bine să fii smerit în duh printre cei umili, decât să împarţi prada cu cei mândri.

Es mejor ser humilde entre los humildes que compartir despojos con los soberbios.

20 C ine ţine seama de Cuvânt găseşte ce este bine şi binecuvântat este cel ce se încrede în Domnul!

El que atiende a la palabra, halla el bien; ¡dichoso aquél que confía en el Señor!

21 C ine are o inimă înţeleaptă este numit priceput şi dulceaţa buzelor sporeşte receptivitatea.

Al de corazón sabio se le llama prudente; los labios amables aumentan el saber.

22 C hibzuinţa este un izvor de viaţă pentru cei ce o au, dar prostia este pedeapsa celor proşti.

Tener cordura es tener la fuente de la vida; a los necios los castiga su propia necedad.

23 I nima celui înţelept îi îndrumă gura cu înţelepciune şi adaugă învăţătură pe buzele lui.

El sabio de corazón habla con prudencia, y a sus labios añade sabiduría.

24 C uvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase.

Las palabras amables son un panal de miel; endulzan el alma y sanan el cuerpo.

25 E xistă o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

Hay caminos que el hombre considera buenos, pero que al final resultan caminos de muerte.

26 P ofta de mâncare a muncitorului este în folosul său, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru.

El trabajador se afana para calmar su apetito; su estímulo es llenarse la boca.

27 C el ticălos pune la cale răul şi vorbirea lui este ca un foc dogoritor.

El que es perverso escarba en el mal; hay en sus labios una llama de fuego.

28 O mul stricat răspândeşte discordii şi un bârfitor dezbină pe cei mai buni prieteni.

El que es perverso provoca contiendas; el chismoso aparta a los mejores amigos.

29 O mul violent îşi amăgeşte semenul şi-l conduce pe o cale greşită.

El que es violento adula a su prójimo y lo hace andar por el mal camino;

30 C ine închide ochii pune la cale lucruri stricate şi cel ce-şi muşcă buzele a şi săvârşit răul.

cierra los ojos y hace planes malvados, mueve los labios y consuma el mal.

31 P erii albi sunt o cunună de glorie, ei sunt dobândiţi printr-o viaţă dreaptă.

La vejez es la corona de una vida honrada, y se la halla en el camino de la justicia.

32 C el încet la mânie este mai valoros decât cel puternic şi cel stăpân pe sine – decât cel care cucereşte o cetate.

Ser paciente es mejor que ser valiente; es mejor dominarse uno mismo que tomar una ciudad.

33 S e aruncă sorţul în poală, dar orice decizie este de la Domnul.

Las suertes se echan en el regazo; pero el resultado depende del Señor.