1 A poi ne-am întors şi am mers în pustie, pe drumul către Marea Roşie, după porunca Domnului. Am înconjurat multe zile muntele Seir.

»De allí partimos en dirección al desierto, por el camino del Mar Rojo, tal y como el Señor me lo había dicho, y durante mucho tiempo rodeamos el monte de Seir.

2 D omnul mi-a zis:

Entonces el Señor habló conmigo, y me dijo:

3 « Ajunge cât aţi înconjurat muntele acesta! Întoarceţi-vă spre nord!

“Ustedes ya han rodeado bastante este monte. Ahora diríjanse al norte.

4 P orunceşte poporului următorul lucru: ‘Acum veţi traversa teritoriul fraţilor voştri, urmaşii lui Edom, care locuiesc în Seir. Ei se vor teme de voi, dar voi să vă păziţi bine.

Ordena al pueblo lo siguiente: ‘Cuando ustedes pasen por el territorio de sus hermanos, es decir, los hijos de Esaú, que habitan en Seir, ellos van a tener miedo de ustedes. Pero tengan mucho cuidado.

5 N u-i provocaţi la luptă, fiindcă nu vă voi da nimic din ţara lor, nici măcar o palmă de pământ. Muntele Seir i l-am dat în stăpânire lui Esau.

No se metan con ellos, porque yo no les voy a dar de su tierra ni siquiera lo que alcancen a cubrir con un pie. A Esaú le he dado en propiedad el monte de Seir.

6 S ă cumpăraţi de la ei pe preţ de argint hrană, ca să aveţi ce mânca şi să cumpăraţi de la ei pe preţ de argint apă, ca să aveţi ce bea,

Ustedes comprarán de ellos alimentos, y se los pagarán y comerán; y también comprarán de ellos agua, y beberán.’

7 c ăci Domnul, Dumnezeul vostru, a binecuvântat toată lucrarea mâinilor voastre. El cunoaşte călătoria voastră prin pustia cea mare; în timpul acestor patruzeci de ani Domnul, Dumnezeul vostru, a fost cu voi şi nu aţi dus lipsă de nimic’.»

El Señor tu Dios te ha bendecido en todo lo que haces, y él sabe que andas por este gran desierto. Estos cuarenta años el Señor tu Dios ha estado contigo, y nada te ha faltado.”

8 Ş i astfel am trecut pe lângă fraţii noştri, urmaşii lui Esau, care locuiau în Seir, departe de drumul spre Araba, departe de Elat şi de Eţion-Gheber; apoi ne-am întors şi am luat-o pe drumul care traversează pustia Moabului.

Entonces nos alejamos del territorio de nuestros hermanos, los hijos de Esaú, que habitaban en Seir. Tomamos el camino del Arabá, desde Elat y Ezión Guéber, y volvimos para tomar el camino del desierto de Moab.

9 D omnul mi-a zis: «Să nu-i asediaţi pe moabiţi şi să nu-i provocaţi la luptă, fiindcă nu vă voi da nimic din ţara lor; cetatea Ar am dat-o în stăpânirea urmaşilor lui Lot.»

»El Señor me dijo: “No molestes a Moab, ni trabes combate con ellos, porque no voy a darte posesión de su tierra. A los hijos de Lot les he dado Ar en propiedad.

10 ( În trecut aici locuiau emiţii, un popor puternic, numeros şi de statură înaltă asemenea anachiţilor.

(Hace tiempo, esa tierra la habitaron los emitas, que eran gente grande y numerosa, y alta como los hijos de Anac.

11 E i erau consideraţi refaiţi ca şi anachiţii, dar moabiţii îi numeau emiţi.

También ellos eran considerados gigantes, como los hijos de Anac, aunque los moabitas los llaman emitas.

12 Î n Seir au locuit în trecut şi horiţii, însă urmaşii lui Esau i-au ocupat, i-au nimicit şi au locuit în locul lor, la fel cum a făcut Israel în ţara pe care Domnul i-a dat-o ca moştenire.)

Seir estuvo habitada por los horeos, pero los hijos de Esaú los expulsaron de allí; los arrojaron de su presencia, y en su lugar ellos habitaron el lugar, como lo hizo Israel en la tierra que les dio el Señor por posesión.)

13 « Acum ridicaţi-vă şi traversaţi uedul Zared!» Şi noi am traversat uedul Zared.

”Y ahora, ¡levántense y pasen el arroyo de Zered!” »Entonces pasamos el arroyo de Zered.

14 P erioada de când am plecat din Kadeş-Barnea şi până la traversarea uedului Zared a fost de treizeci şi opt de ani, timp în care toată generaţia de luptători a pierit din mijlocul taberei, aşa cum jurase Domnul.

El tiempo transcurrido, desde que salimos de Cadés Barnea hasta que pasamos el arroyo de Sered, fue de treinta y ocho años. Para entonces, tal y como el Señor se lo había jurado, ya habían muerto todos los hombres en pie de guerra que había en el campamento,

15 Î ntr-adevăr mâna Domnului a fost împotriva lor ca să-i nimicească din mijlocul taberei, până ce au pierit.

pues la mano del Señor había venido sobre ellos para destruirlos en medio del campamento, hasta acabar con ellos.

16 D upă ce au murit toţi luptătorii din mijlocul poporului,

»Después de que murieron todos los hombres de guerra que había entre el pueblo,

17 D omnul mi-a vorbit:

el Señor habló conmigo, y me dijo:

18 « Astăzi vei trece hotarul Moabului pe la Ar.

“Hoy vas a cruzar el territorio de Moab, para dirigirte a Ar.

19 C ând te vei apropia de amoniţi, să nu-i asediezi şi să nu-i provoci la luptă, fiindcă nu-ţi voi da nimic din ţara lor, pentru că am dat-o în stăpânirea urmaşilor lui Lot.»

Cuando ya estés cerca de los hijos de Amón, no los molestes ni trabes combate con ellos; porque no voy a darte en posesión su territorio. Esa tierra se la he dado en propiedad a los hijos de Lot.

20 ( Şi această ţară era considerată ca fiind a refaiţilor, deoarece ei au locuit-o în trecut; amoniţii îi numeau zamzumimi.

(Esa región fue también considerada tierra de gigantes. En otro tiempo fue habitada por gigantes, a los cuales los amonitas llamaban zanzumitas.

21 E i erau un popor puternic, numeros şi de statură înaltă asemenea anachiţilor. Domnul i-a nimicit dinaintea amoniţilor care i-au ocupat şi au locuit în locul lor.

Eran gente fuerte, alta y numerosa, como los hijos de Anac, a los cuales el Señor destruyó delante de los amonitas. Éstos sucedieron a aquéllos, y habitaron en su lugar,

22 L a fel a făcut şi pentru urmaşii lui Esau, care locuiau în Seir, când i-a nimicit pe horiţi dinaintea lor. Ei i-au ocupat şi au locuit în acel loc până în ziua de azi.

como hizo el Señor con los hijos de Esaú que habitaban en Seir, delante de los cuales destruyó a los horeos. Ellos sucedieron a éstos, y habitaron en su lugar hasta el día de hoy.

23 T ot aşa s-a întâmplat şi cu aviţii care locuiau în satele dimprejurul Gazei. Caftoriţii, veniţi din Caftor, i-au distrus şi au locuit în locul lor.) Înfrângerea lui Sihon, regele Heşbonului

Los aveos, que habitaban en aldeas hasta Gaza, fueron destruidos por los caftoreos, que vinieron de Caftor y habitaron en su lugar.)

24 « Ridică-te şi traversează uedul Arnon, pentru că l-am dat în mâinile tale pe Sihon amoritul, regele Heşbonului, împreună cu ţara lui. Începe cucerirea şi provoacă-l la luptă.

”¡Vamos, levántense y pasen el arroyo de Arnón! Yo he puesto ya en tus manos a Sijón el amorreo, que es rey de Jesbón, y a su tierra. Comienza a tomar posesión de ella, y entra en combate contra él.

25 D e azi încolo voi băga groaza şi frica de tine în toate popoarele de sub cer. Când vor auzi veşti despre tine, vor începe să tremure şi se vor îngrozi.»

Este día comenzaré a sembrar ante ti el temor y el espanto entre los pueblos bajo el cielo. Ellos oirán hablar de ti, y ante ti temblarán y se llenarán de angustia.” Israel derrota a Sijón

26 D in pustia Chedemot am trimis soli lui Sihon, regele Heşbonului, cu gând de pace, ca să-i spun:

»Desde el desierto de Cademot envié mensajeros a Sijón, rey de Jesbón, para que en son de paz le dijeran:

27 « Lasă-mă să trec prin ţara ta! Voi merge numai pe drum şi nu mă voi abate nici la dreapta, nici la stânga.

“Voy a pasar por tu tierra. Iré por el camino principal, sin apartarme ni a diestra ni a siniestra.

28 S ă-mi vinzi pe preţ de argint doar hrană, ca să am ce mânca şi apă, ca să am ce bea. Lasă-mă doar s-o traversez mergând pe jos –

La comida que yo coma, me la venderás a cambio de dinero, y también me venderás el agua que yo beba. Sólo pasaré a pie,

29 a şa cum m-au lăsat urmaşii lui Esau, care locuiesc în Seir şi moabiţii care locuiesc în Ar – până când voi traversa Iordanul în ţara pe care Domnul, Dumnezeul nostru, ne-o dă.»

como me permitieron hacer los hijos de Esaú que habitan en Seir, y los moabitas que habitan en Ar. Tenemos que cruzar el Jordán y llegar a la tierra que el Señor nuestro Dios nos va a dar.”

30 D ar Sihon, regele Heşbonului, nu ne-a lăsat să trecem, pentru că Domnul, Dumnezeul tău, i-a făcut duhul neînduplecat şi i-a împietrit inima ca să-l dea în mâinile tale, după cum vezi astăzi.

»Pero Sijón, el rey de Jesbón, no nos dejó pasar por su territorio, y es que el Señor tu Dios había endurecido su espíritu, y cerrado su corazón, para entregarlo en tus manos, como hasta el día de hoy.

31 D omnul mi-a zis: «Iată că am început să ţi-l dau pe Sihon împreună cu ţara lui; ia în stăpânire teritoriul lui.»

Entonces el Señor me dijo: “Mira, ya he comenzado a entregarte a Sijón y a su tierra. Comienza ya a tomar posesión de ella, porque es tu herencia.”

32 C ând Sihon împreună cu toţi oamenii săi a ieşit la luptă împotriva noastră la Iahaţ,

Y Sijón salió a nuestro encuentro, junto con todo su ejército, para pelear en Yahás.

33 D omnul, Dumnezeul nostru, l-a dat în mâinile noastre; noi l-am lovit de moarte atât pe el, cât şi pe fiii lui şi pe întregul lui popor.

Pero el Señor nuestro Dios lo entregó en nuestras manos, y lo derrotamos a él y a sus hijos, y a todo su pueblo.

34 L e-am cucerit atunci toate cetăţile şi am distrus tot ce era în ele – bărbaţi, femei şi copii. N-am lăsat nici un supravieţuitor.

Entonces nos apoderamos de todas sus ciudades, y las destruimos todas, y no dejamos con vida ni hombres, ni mujeres ni niños.

35 N umai animalele şi bunurile din cetăţi le-am luat ca pradă pentru noi.

Solamente nos quedamos con los ganados y con los despojos de las ciudades que habíamos tomado.

36 D e la Aroer, care este pe malul uedului Arnon şi de la cetatea care se află în defileu, până la Ghilad n-a existat nici o cetate prea puternică pentru noi. Domnul, Dumnezeul nostru, ni le-a dat pe toate.

Desde Aroer, que está junto a la ribera del arroyo de Arnón, y la ciudad que está en el valle, hasta Galaad, no hubo ciudad que se librara de nosotros; todas ellas las entregó el Señor nuestro Dios en nuestro poder.

37 Î nsă de ţara amoniţilor, de malurile uedului Iabok şi de cetăţile din regiunea muntoasă nu v-aţi atins, aşa cum a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru.

A donde no llegamos fue a la tierra de los hijos de Amón, ni a todo lo que está a la orilla del arroyo de Jaboc, ni a las ciudades del monte, ni a ningún lugar que el Señor nuestro Dios nos había prohibido llegar.