1 O are nu ştiţi, fraţilor, – căci eu le vorbesc unora care cunosc Legea –, că Legea domneşte peste un om atâta timp cât trăieşte el?
Puesto que hablo con quienes conocen la ley, les pregunto: ¿Acaso ignoran, hermanos, que la ley ejerce poder sobre alguien mientras esa persona vive?
2 O femeie măritată este legată prin Lege de soţul ei, atâta timp cât acesta trăieşte, însă dacă soţul ei moare, ea este dezlegată de Lege în ce priveşte legătura cu soţul ei.
Por ejemplo, por la ley una mujer casada está sujeta a su marido mientras éste vive; pero si el marido muere, ella queda libre de la ley que la sujetaba a él.
3 D eci, dacă ea trăieşte cu un alt bărbat câtă vreme soţul ei este în viaţă, se va numi adulterină, însă dacă soţul ei moare, ea este liberă faţă de Lege şi nu se va numi adulterină dacă se mărită cu un alt bărbat.
Así que, si ella se une a otro hombre mientras su marido vive, comete adulterio, pero si su marido muere, ella queda libre de esa ley; de modo que, si se une a otro hombre, no comete adulterio.
4 T ot astfel şi voi, fraţii mei, aţi murit faţă de Lege, prin trupul lui Cristos, ca să fiţi ai Altuia, ai Celui Ce a fost înviat din morţi, ca să aducem rod pentru Dumnezeu.
Así también ustedes, hermanos míos, por medio del cuerpo de Cristo han muerto a la ley, para pertenecer a otro, al que resucitó de los muertos, a fin de que demos fruto para Dios.
5 C ăci, în timp ce trăiam potrivit firii, patimile păcatelor stârnite de Lege erau la lucru în mădularele noastre, aducând roade pentru moarte.
Porque mientras vivíamos en la carne, las pasiones pecaminosas estimuladas por la ley actuaban en nuestros miembros y producían frutos que llevan a la muerte.
6 D ar acum am fost eliberaţi de Lege, murind faţă de ceea ce ne ţinea captivi, astfel încât să putem sluji în noutatea Duhului, şi nu după vechea literă. Legea şi păcatul
Pero ahora que hemos muerto a su dominio, estamos libres de la ley, y de ese modo podemos servir en la vida nueva del Espíritu y no bajo el viejo régimen de la letra. El pecado que mora en mí
7 C e vom spune atunci? Este Legea păcat? În nici un caz! Totuşi eu n-aş fi cunoscut păcatul decât prin Lege, pentru că n-aş fi ştiut ce înseamnă să pofteşti, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!“
¿Concluiremos entonces que la ley es pecado? ¡De ninguna manera! Sin embargo, de no haber sido por la ley, yo no hubiera conocido el pecado; porque si la ley no dijera: «No codiciarás», tampoco yo habría sabido lo que es codiciar.
8 D ar păcatul, prinzând un prilej prin poruncă, a produs în mine tot felul de pofte, pentru că, fără Lege, păcatul este mort.
Pero el pecado se aprovechó del mandamiento y despertó en mí toda clase de codicia, porque sin la ley el pecado está muerto.
9 O dinioară, fără Lege, eram viu, însă, când a venit porunca, păcatul a prins viaţă,
En un tiempo, yo vivía sin la ley, pero cuando vino el mandamiento, el pecado cobró vida y yo morí.
10 i ar eu am murit. Astfel, porunca, cea care era pentru viaţă, s-a dovedit a fi una care mi-a adus moartea.
Entonces me di cuenta de que el mismo mandamiento que debía darme vida, me llevó a la muerte,
11 C ăci păcatul, prinzând prilejul prin poruncă, m-a înşelat şi, prin ea, m-a omorât.
porque el pecado se aprovechó del mandamiento y me engañó, y por medio de él me mató.
12 P rin urmare, Legea, într-adevăr, este sfântă, iar porunca este sfântă, dreaptă şi bună.
Podemos decir, entonces, que la ley es santa, y que el mandamiento es santo, justo y bueno.
13 A tunci ceea ce este bun mi-a adus moarte? În nici un caz, ci păcatul a lucrat moartea în mine prin ceea ce este bun, pentru ca el să poată fi arătat ca păcat şi, prin poruncă, să devină păcătos peste măsură.
Pero entonces, ¿lo que es bueno, se convirtió en muerte para mí? ¡De ninguna manera! Más bien el pecado, para demostrar que es pecado, produjo en mí la muerte por medio de lo que es bueno, a fin de que por medio del mandamiento llegara a ser extremadamente pecaminoso.
14 N oi ştim că Legea este duhovnicească, însă eu sunt firesc, vândut ca sclav păcatului.
Sabemos que la ley es espiritual. Pero yo soy un simple ser carnal, que ha sido vendido como esclavo al pecado.
15 C ăci nu înţeleg ceea ce fac, întrucât nu fac ceea ce vreau, ci fac ceea ce urăsc!
No entiendo qué me pasa, pues no hago lo que quiero, sino lo que aborrezco.
16 A cum, dacă eu fac ceea ce nu vreau, sunt de acord că Legea este bună.
Y si hago lo que no quiero hacer, compruebo entonces que la ley es buena.
17 P rin urmare, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine.
De modo que no soy yo quien hace aquello, sino el pecado que habita en mí.
18 E u ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea, întrucât vreau să fac ceea ce este bine, dar nu pot!
Yo sé que en mí, esto es, en mi naturaleza humana, no habita el bien; porque el desear el bien está en mí, pero no el hacerlo.
19 C ăci nu fac binele pe care-l vreau, ci răul pe care nu vreau să-l fac!
Porque no hago el bien que quiero, sino el mal que no quiero.
20 D acă eu fac ceea ce nu vreau, atunci nu eu sunt cel care fac, ci păcatul care locuieşte în mine.
Y si hago lo que no quiero, ya no soy yo quien lo hace, sino el pecado que habita en mí.
21 A stfel, eu găsesc această lege: când vreau să fac binele, răul este prezent.
Entonces, aunque quiero hacer el bien, descubro esta ley: que el mal está en mí.
22 F iindcă, în omul lăuntric mă bucur de Legea lui Dumnezeu,
Porque, según el hombre interior, me deleito en la ley de Dios;
23 d ar în mădularele mele văd o altă lege, care este împotriva legii din mintea mea, făcându-mă prizonier al legii păcatului, care este în mădularele mele.
pero encuentro que hay otra ley en mis miembros, la cual se rebela contra la ley de mi mente y me tiene cautivo a la ley del pecado que está en mis miembros.
24 C e om nenorocit sunt! Cine mă va elibera din acest trup de moarte?!
¡Miserable de mí! ¿quién me librará de este cuerpo de muerte?
25 D ar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, prin Isus Cristos, Domnul nostru! Astfel, cu mintea mea sunt sclav al Legii lui Dumnezeu, dar cu firea mea sunt sclav al legii păcatului.
Doy gracias a Dios, por medio de nuestro Señor Jesucristo. Así que yo mismo, con la mente, sirvo a la ley de Dios, pero con la naturaleza humana sirvo a la ley del pecado.