1 E fraimiţii i-au zis lui Ghedeon: – Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

And the men of Ephraim said to Gideon, Why have you treated us like this, not calling us when you went to fight with Midian? And they quarreled with him furiously.

2 E l le-a răspuns: – Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?

And he said to them, What have I done now in comparison with you? Is not the gleaning of the grapes of Ephraim better than the vintage of Abiezer?

3 Î n mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi? După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia. Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

God has given into your hands the princes of Midian, Oreb and Zeeb, and what was I able to do in comparison with you? Then their anger toward him was abated when he had said that.

4 A poi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului.

And Gideon came to the Jordan and passed over, he and the 300 men with him, faint yet pursuing.

5 E l le-a zis oamenilor din Sucot: – Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

And he said to the men of Succoth, Give, I pray you, loaves of bread to the people who follow me, for they are faint, and I am pursuing Zebah and Zalmunna, kings of Midian.

6 C ăpeteniile din Sucot i-au răspuns: – Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

And the princes of Succoth said, Are Zebah and Zalmunna already in your hand, that we should give bread to your army?

7 G hedeon le-a zis: – Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

And Gideon said, For that, when the Lord has delivered Zebah and Zalmunna into my hand, I will thresh your flesh with the thorns and briers of the wilderness!

8 D e acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot.

And he went from there up to Penuel and made the same request, and the men of Penuel answered him as the men of Succoth had done.

9 A tunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“

And said to the men of Penuel, When I come again in peace, I will break down this tower.

10 Z ebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici.

Now Zebah and Zalmunna were in Karkor with their army—about 15, 000 men, all who were left of all the army of the sons of the east, for there had fallen 120, 000 men who drew the sword.

11 G hedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă.

And Gideon went up by the route of those who dwelt in tents east of Nobah and Jogbehah and smote their camp, for the army thought itself secure.

12 C ei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

And Zebah and Zalmunna fled, and he pursued them and took the two kings of Midian, Zebah and Zalmunna, and terrified all the army.

13 A poi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres.

Then Gideon son of Joash returned from the battle by the ascent of Heres.

14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi.

And he caught a young man of Succoth and inquired of him, and wrote down for him the officials of Succoth and its elders, seventy-seven men.

15 S -a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“

And he came to the men of Succoth and said, Behold Zebah and Zalmunna, about whom you scoffed at me, saying, Are Zebah and Zalmunna now in your hand, that we should give bread to your men who are faint?

16 I -a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot.

And he took the elders of the city and thorns of the wilderness and briers, and with them he taught the men of Succoth.

17 A poi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

And he broke down the tower of Penuel and slew the men of the city.

18 D upă aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna: – Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor? Ei i-au răspuns: – Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

Then said to Zebah and Zalmunna, What kind of men were they whom you slew at Tabor? And they replied, They were like you, each of them resembled the son of a king.

19 E l le-a zis: – Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

And he said, They were my brothers, the sons of my mother. As the Lord lives, if you had saved them alive, I would not slay you.

20 Ş i i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut: – Omoară-i! Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil.

And said to Jether his firstborn, Up, and slay them. But the youth drew not his sword, for he feared because he was yet a lad.

21 A tunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis: – De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui! Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele care erau la gâtul cămilelor lor. Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

Then Zebah and Zalmunna said, Rise yourself and fall on us; for as the man is, so is his strength. And Gideon arose and slew Zebah and Zalmunna and took the ornaments that were on their camels’ necks.

22 B ărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon: – Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

Then the men of Israel said to Gideon, Rule over us—you and your son and your son’s son also—for you have delivered us from the hand of Midian.

23 G hedeon le-a răspuns: – Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

And Gideon said to them, I will not rule over you, and my son will not rule over you; the Lord will rule over you.

24 G hedeon le-a mai zis: – Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră! Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

And Gideon said to them, Let me make a request of you—every man of you give me the earrings of his spoil. For had gold earrings because they were Ishmaelites.

25 – Ţi-i vom da! i-au răspuns ei. Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă.

And they answered, We will willingly give them. And they spread a garment, and every man cast on it the earrings of his spoil.

26 G reutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor.

And the weight of the golden earrings that he requested was 1, 700 shekels of gold, besides the crescents and pendants and the purple garments worn by the kings of Midian, and the chains that were about their camels’ necks.

27 G hedeon a făcut din ei un efod pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

And Gideon made an ephod of it, and put it in his city of Ophrah, and all Israel paid homage to it there, and it became a snare to Gideon and to his family.

28 A stfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.

Thus was Midian subdued before the Israelites so that they lifted up their heads no more. And the land had peace and rest for forty years in the days of Gideon.

29 A poi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

Jerubbaal (Gideon) son of Joash went and dwelt in his own house.

30 G hedeon a avut şaptezeci de fii, pentru că a avut multe soţii.

Now Gideon had seventy sons born to him, for he had many wives.

31 Ţ iitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek.

And his concubine, who was in Shechem, also bore him a son, whom he named Abimelech.

32 G hedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

Gideon son of Joash died at a good old age and was buried in the tomb of Joash his father in Ophrah of the Abiezrites.

33 D upă ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor.

As soon as Gideon was dead, the Israelites turned again and played the harlot after the Baals and made Baal-berith their god.

34 A stfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur

And the Israelites did not remember the Lord their God, Who had delivered them out of the hand of all their enemies on every side;

35 ş i nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.

Neither did they show kindness to the family of Jerubbaal, that is, Gideon, in return for all the good which he had done for Israel.